George Sbârcea
- compozitor şi pianist -
(n. 23.03.1914 Topliţa – m. 28.07.2005 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a urmat la Cons. Cluj (1934-1937) cu Traian Vulpescu (teorie-solfegiu), Marţian Negrea (armonie, contrapunct), George Simonis (istoria muzicii), Augustin Bena (dirijat cor, folclor), Ana Voileanu-Nicoară (pian). A fost licenţiat al Facultăţii de Drept din Cluj (1936).
     
     Corepetitor, dirijor şi compozitor la Teatrul THALIA din Cluj (1934-1936), compozitor secund la Teatrul ALHAMBRA din Bucureşti (1936-1938), secretar principal de presă în Ministerul Afacerilor Externe din Bucureşti (1940-1945), arestat, judecat şi întemniţat la Jilava, Aiud şi Gherla (1947-1953), corepetitor şi dirijor la Teatrul Maghiar din Cluj (1953-1955), pianist corepetitor la Şc. de Coregrafie din Cluj (1955-1957), cercetător ştiinţific la Institutul de Folclor – Filiala Cluj (1957-1966), redactor – şef de rubrică la revista ARGEŞ din Piteşti (1967-1968), redactor-şef la Televiziunea Română (1969-1971), director la ARIA (Agenţia Română de Impresariat Artistic) din Bucureşti (1971-1972). A publicat articole, cronici teatrale şi muzicale, interviuri, recenzii în MUZICA, STUDII DE MUZICOLOGIE, ACTUALITATEA MUZICALĂ, GAZETA ILUSTRATĂ (Cluj), RAMPA, NEAMUL ROMÂNESC, UNIVERSUL LITERAR, VIAŢA, TRIBUNA (Cluj), CRONICA (Iaşi), ARGEŞ (Piteşti), ASTRA (Braşov), ELET ÉS IRODALOM (Budapesta), ÚJ IDÖ (Braşov), MAGAZIN, DRUM NOU (Braşov), INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI, ROMÂNIA LIBERĂ, ELÖRE, BIENI MUSÜLLILEHTI (Helsinki), CONTEMPORANUL, SCÂNTEIA, SCÂNTEIA TINERETULUI, FLACĂRA, FĂCLIA, RICORDIANA (Milano), STEAUA (Cluj) etc.
     
     A fost membru onorific la DEUTSCHE-ÖSTERREICHISCHES AUTORENVERBAND din Viena şi membru la Soc. Academică a Centrului Internaţional de Studii Muzicale din Roma, Uniunea Scriitorilor din România şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
     
     A realizat culegeri de folclor din Transilvania.
     
     A susţinut conferinţe, concerte-lecţii, referate, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (Universităţile HARVARD din Cambridge-Boston, TULANE şi XAVIER din New Orleans, din Philadelphia, la MANHATTEN SCHOOL OF MUSIC din New York etc.). A realizat emisiuni de radio şi televiziune (ciclurile ORAŞELE MUZICII, ISTORIA JAZZULUI, POVESTEA UNUI CÂNTEC).
     
     A fost distins cu Premiul Editurii JULIO GARZON din Paris (1934), Premiul II al presei vieneze (1935), Ordinul SFÂNTULUI MORMÂNT în gradul de comandor (1938), Ordinul LEUL FINLANDEZ în gradul de ofiţer (1943) şi de comandor (1966), Ordinul SFÂNTUL ALEXANDRU (1943), Premiul Academiei Române (1963), Ordinul Muncii cls. II (1964), Premiul Uniunii Compozitorilor (1969, 1974), Ordinul MERITUL CULTURAL cls. IV (1969).
     
     A publicat sub mai multe pseudonume: Claude Romano, George Mercu, Ion Troscot, Pic Vârlan, Romeo Claudian.

     MUZICOLOGIE: NOTE DESPRE SABIN V. DRĂGOI. Cluj, Tip. Patria, 1940; TRAIAN GROZĂVESCU (în colaborare). Cluj, Edit. Operei Române, 1957; DIMITRIE POPOVICI-BAYREUTH. ARTIST ŞI ANIMATOR. Cluj, Edit. Operei de Stat, 1957; TIBERIU BREDICEANU ÎN SLUJBA MUZICII ROMÂNEŞTI. Cluj, Întreprinderea Poligrafică, 1957 (Ed. I), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1967 (Ed. II, revăzută şi adăugită); GIACOMO PUCCINI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1959 (Ed. I), 1966 (Ed. II, revăzută şi adăugită); ROSSINI SAU TRIUMFUL OPEREI BUFE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1960 (Ed. I), 1964 (Ed. II); DARCLÉE (în colaborare cu Ion Hartulary-Darclée). Bucureşti, Edit. Meridiane, 1961 (Ed. I), 1965 (Ed. II), ibidem în limbile germană şi maghiară, 1962, şi în limba rusă, 1963; JOHANN STRAUSS ŞI IMPERIUL SFERIC AL VALSULUI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1963; DIMITRIE POPOVICI-BAYREUTH, CÂNTĂREŢUL PRIBEAG. Bucureşti, Edit. Muzicală 1964; JEAN SIBELIUS. VIAŢA ŞI OPERA. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965; JAZZUL, O POVESTE CU NEGRI. Cluj, Edit. Tribuna, 1965; MIHAIL JORA. BIOGRAFIA UNUI COMPOZITOR ROMÂN DIN SECOLUL XX, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1969; JAZZUL, O POVESTE CU NEGRI şi MIC DICŢIONAR AL JAZZULUI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 974; FABULOASA AVENTURĂ A „CAVALLERIEI RUSTICANA”. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; O STRADĂ CU CÂNTEC SAU POVESTEA MUSICALULUI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979; VEŞNIC TÂNĂRUL GEORGE ENESCU. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; ÎNTÂLNIRI CU MUZICIENI AI SECOLULUI XX. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984.
     
     LITERATURĂ MUZICALĂ: MUZA VESELĂ. ANECDOTE, AFORISME ŞI INSTANTANEE MUZICALE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1963 (Ed. I), 1969 (Ed. II), 1971 (Ed. III); CIOCÂRLIA FĂRĂ MOARTE. GRIGORAŞ DINICU ŞI BUCUREŞTIUL LĂUTARILOR DE ALTĂDATĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; ORAŞELE MUZICII. Bucureşti, Edit. Muzicală, Seria I, 1971, Seria II, 1972, Seria III 1977 (Ed. I), 1979 (Ed. II); CÂND DUNĂREA ERA ALBASTRĂ. POVESTEA VALSULUI ŞI A FAMILIEI STRAUSS. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1974 (Ed. I), 1977 (Ed. II); MUZA CU ŞI FĂRĂ HAZ. DOUĂ SECOLE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1975; PRIMII PAŞI SPRE GLORIE. POVESTEA VIEŢII SAU, MAI CURÂND, A COPILĂRIEI CÂTORVA MARI MUZICIENI DE PRETUTINDENI. Bucureşti, Edit. Ion Creangă, 1975; CEASURILE DE ZI ŞI DE NOAPTE ALE AUSTRIEI. Bucureşti, Edit. Sport-Turism, 1977; POVESTIRI DIN LUMEA OPEREI. Bucureşti, Edit. Ion Creangă, 1979; ROMANŢA ŞI POVESTEA EI. Târgovişte, Edit. Comitetului de Cultură Dâmboviţa, 1980; OPERETA ŞI LUNGA EI POVESTE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985; VIAŢA ROMANŢATĂ A MARIEI TĂNASE. Bucureşti, Edit. Romhelion, 991; VIAŢA ŞI CÂNTECELE LUI GICĂ PETRESCU. Bucureşti, Edit. Viitorul Românesc, 1993.
     
     TRADUCERI: MEMORIILE LUI HECTOR BERLIOZ, CUPRINZÂND CĂLĂTORIILE SALE ÎN ITALIA, GERMANIA, RUSIA ŞI ANGLIA (1803-1865). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1962 (Ed. I), 1953 (Ed. II); SCURTĂ CRONICĂ A ANNEI MAGDALENA BACH. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965; STRADIVARI. Roman de Szántó György. Bucureşti, Edit. Muzicală; CANTATA PROFANA. ROMANUL VIEŢII LUI BARTÓK de Szegö Julia. Bucureşti, Edit. Kriterion, 1972; POVESTEA NEVESTEI MELE de Füst Milán. Bucureşti, Edit. Eminescu, 1976; VIA MALA de John Knittel. Bucureşti, Edit. Asociaţiei PRIETENII CĂRŢII, 1992; idem, Edit. Gemina, 1993; EL HAKIM de John Knittel. Craiova, Edit. Pelendava, 1993.
     
     LUCRĂRI ORIGINALE ÎN LIMBI STRĂINE: BEFEJÉTLEN EMLÉKIRAT. Bucureşti, Edit. Kriterion, 1971; A BÉCSI KRINGÖ MESÉJE. Bucureşti, Edit. Kriterion, 1983; DA SCHMUNZELT DIE MUSE. Bucureşti, Edit. Kriterion, 1988.
     EDIŢII CRITICE: Ion Hartulary-Darclée. ARII ŞI DUETE DIN OPERETE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1967; Ionel Fernic. MELODII ALESE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1967.
     
     MUZICĂ DE TEATRU: ROMANŢĂ DE IUBIRE/ SZERELEMRE ITÉLEM (1936), operetă în 3 acte, libretul de Aurel Gredinar; FRUMOS EŞTI, CLUJUL MEU (1954), revistă muzicală; TREI SURORI (1955), muzică de scenă la piesa lui Cehov; DĂNILĂ PREPELEAC (1956), muzică de scenă la piesa lui M. Sedana după Ion Creangă; NATALIA VALDES (1958), muzică de scenă la piesa lui Casona; MAREA AVENTURĂ (1962), muzică de scenă la piesa lui Alecu Popovici; CLUJULE, CE DRAG ÎMI EŞTI (1962), revistă muzicală, libretul de Ilie Balea; VULPEA ŞI STRUGURII (1963), muzică de scenă la piesa lui G. Figuiredo; O NOAPTE FURTUNOASĂ (1965), muzică de scenă la piesa lui Caragiale; NU SUNT TURNUL EIFFEL (1965), muzică de scenă la piesa Ecaterinei Oproiu.
     
     MUZICĂ VOCALĂ: LA CĂSUŢA DE SUB PALTINI (1936), voce şi pian, zece cântece româneşti din Ardeal, versuri de Octavian Goga, Otilia Cazimir, Elena Farago, Teodor Murăşanu. Bucureşti, Edit. Armonia, 1936 (Odeon Jo-3502): TREI CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI ORCHESTRĂ DE CAMERĂ PE VERSURI DE GEORGE TOPÂRCEANU (1953); CINCI CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI PIAN PE VERSURI DE A. TOMA (1954); PATRU LIEDURI PENTRU BARITON ŞI PIAN PE VERSURI DE GEORGE BACOVIA (1955); OVIDIU (1980), bariton şi pian, versuri de Ion Pillat.
     
     MUZICĂ UŞOARĂ: NANA (1933), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1933; ANIŞOARA (1934), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1934 (Columbia DR-16; HMV-Jb 15; 45 EDC 709); DE CE-AI PLECAT (1934), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1934; NU VREAU SĂ ŞTII CÂT TE-AM IUBIT (1934), voce şi pian, versuri de Ionel Fernic. Bucureşti, Edit. Ţicu Eşanu, 1934 (Columbia DR-24); INIMIOARĂ, INIMIOARĂ (1935), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1935; FIR-AI TU SĂ FII DE DRAGOSTE (1935), voce şi pian, versuri de G.[eorge] S.[bârcea]. Bucureşti, Edit. Ţicu Eşanu, 1935 (45 EDC 709); UN TANGO DE ADIO (1937), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Ţicu Eşanu, 1937 (Columbia DR-155; 45 EDC 709); IONEL-IONELULE (1937), voce şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu şi Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1937; idem, Paris, München, New York. Edit. Eddie Barclay, 1937 (Cristal 393; Melody N-155; Odeon Jo-2356; 45 EDC 809; HMV-Jb 171); ŞI EU AM FOST STUDENT ODATĂ (1937), voce şi pian, versuri de G.[eorge] S.[bârcea]. Bucureşti, Edit. Armonia, 1937 (Columbia DR-155); MELODII ALESE DE CLAUDE ROMANO. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982 (Cuprinde: IONEL-IONELULE; VIOARĂ; ŞTIA BUNICA CE DANSA; O MELODIE CU PARFUM DE AMINTIRI etc.).
     B I B L I O G R A F I E:
     
     P. B. GEORGE SBÂRCEA (CLAUDE ROMANO), în: GAZETA ILUSTRATĂ, Cluj, nr. 4, 1937; Şireanu, Octav. UN TÂNĂR COMPOZITOR ARDELEAN: GEORGE SBÂRCEA, în: PATRIA, Cluj, 1938; Predescu, Lucian. ENCICLOPEDIA „CUGETAREA”. Bucureşti, Edit. Cugetarea, [1940]; Lazăr, Monica. GEORGE SBÂRCEA: TIBERIU BREDICEANU, în: TRIBUNA, Cluj, 2, nr. 9 (56), 1 III 1958; Ţăranu, Cornel. CARTEA MUZICALĂ. MOMENT PUCCINIAN, în: TRIBUNA, Cluj, 3, nr. 37 (136), 10 IX 1959; I. V. MONOGRAFIA DARCLÉE, în: MAGAZIN, Bucureşti, 5, nr. 195, 8 VII 1961; Radu, Şt. MONOGRAFIA STRAUSS-ILOR, în: ROM. LIB., Bucureşti, 8 I 1964; Elian, E.[dgar]. O CARTE DESPRE UN MARE CÂNTĂREŢ ROMÂN, în: INF. BUC., Bucureşti, 13, nr. 3755, 4 IX 1965; Georgescu, Silvian. CARTEA MUZICALĂ. G. SBÂRCEA: „DIMITRIE POPOVICI-BAYREUTH”, în: SCÂNT. TIN., Bucureşti, 21, nr. 5112, 23 X 1965; Manu, Emil. O CARTE DESPRE VIAŢA LUI PUCCINI, în: INF. BUC., Bucureşti, 13, nr. 3967, 12 V 1966; Zottoviceanu, Elena. NOTE LE LECTURĂ. GEORGE SBÂRCEA: DIMITRIE POPOVICI-BAYREUTH. „CÂNTĂREŢUL PRIBEAG”. 1860-1927, în: SCIA, Bucureşti, Tom. 13, nr. 1, 1966; GEORGE SBÂRCEA DESPRE MUZICOGRAFIA ŞI MUZICOLOGIA ROMÂNEASCĂ, în: ASTRA, Braşov, 2, nr. 8 (15), VIII 1967; Zinveliu Donea, Gemma. GEORGE SBÂRCEA: TIBERIU BREDICEANU, în: ASTRA, Braşov, 2, nr. 12, XII 1967; Dragea, E.]miliu]. GEORGE SBÂRCEA: „TIBERIU BREDICEANU, în: TRIBUNA, Cluj, 12, nr. 4 (574), 25 I 1968; M. C. CARTEA DE ARTĂ. GEORGE SBÂRCEA: TIBERIU BREDICEANU, în: CRONICA, Iaşi, 3, nr. 13, 30 III 1968; GEORGE SBÂRCEA CÂNTĂ „CIOCÂRLIA”, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, 8, nr. 22 (389), 5 VI 1970; Maniţiu, Ion. CARTEA DE ARTĂ. GEORGE SBÂRCEA: CIOCÂRLIA FĂRĂ MOARTE, în: TRIBUNA, Cluj, 14, nr. 48 (722), 26 XI 1970; Rupea, R. PE SCENELE MUZICALE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 13, 26 III 1971; Al. S. CINE EŞTI DUMNEATA, CLAUDE ROMANO?, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 19, 16 IV 1971; Dumitrescu, Iancu. LIVRESCĂ, în: MAGAZIN, Bucureşti, nr. 40, 10 IX 1971; Bobescu, Sanda. GEORGE SBÂRCEA: „ORAŞELE MUZICII”, în: SCÂNTEIA, Bucureşti, 8 IV 1972; Gheorghe, A. CARTEA: ORAŞELE MUZICII, în: ROM. LIT., Bucureşti, 6, nr. 11, 15 III 1973; Straje, Mihail. DICŢIONAR DE PSEUDONIME ALE SCRIITORILOR ŞI PUBLICIŞTILOR ROMÂNI. Bucureşti, Edit. Minerva, 1973; Mutaşcu, Dan. CINE NU IUBEŞTE JAZZ-UL..., în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 183, 7 VI 1974; Roman, Elly. VITRINA CĂRŢII. UN ORIGINAL ROMAN MUZICAL, în: ROM. LIB., Bucureşti, 33, nr. 9415, 1 II 1975; Sloboda, Ştefan. „ÎN ARTĂ, CELOR CHEMAŢI TREBUIE SĂ LI SE SPUNĂ CU TOATĂ CĂLDURA: RĂMÂNEŢI, IAR CELOR NECHEMAŢI, CU TOATĂ FERMITATEA: PLECAŢI” [Interviu], în: FLACĂRA, Bucureşti, 24, nr. 15 (1036), 19 IV 1975; Mutaşcu, Dan. VITRINA CĂRŢII. GEORGE SBÂRCEA: „MUZA CU ŞI FĂRĂ HAZ”, în: ROM. LIB., Bucureşti, 3, nr. 9684, 12 XII 1975; Popovici, Doru. GEORGE SBÂRCEA. DIPTIC, în: SCÂNTEIA, Bucureşti, 45, nr. 10.545, 16 VII 1976; Silvestru, Valentin. MUZA MUZICII, în: INF. BUC., Bucureşti, 24, nr. 7200, 6 XI 1976; Popovici, Doru. FRUMOASELE CĂRŢI..., în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 331, 8 IV 1977; Popovici, Doru. VITRINA CĂRŢII. REVELAŢIA MUZICII, în: ROM. LIB., Bucureşti, nr. 10.148, 10 VI 1977; Oţeanu, Smaranda. CARTEA DE MUZICĂ, PAGINI DESPRE UNIVERSUL MUZICAL ROMÂNESC. GEORGE SBÂRCEA: „ORAŞELE MUZICII”, în: SCÂNTEIA, Bucureşti, 47, nr. 10.997, 28 XII 1977; Popa, Petre. IONEL, IONELULE..., în: SCÂNTEIA, Bucureşti, 47, nr. 11.013, 17 I 1978; Păsculscu Florian, Carmen. ORAŞELE MUZICII, în: RAMURI, Craiova, 15, nr. 3 (165), 15 III 1978; Vartolomei, Luminiţa. GEORGE SBÂRCEA: CÂND DUNĂREA ERA ALBASTRĂ, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 13, 31 III 1978; Firan, Florea (şi colaboratorii). ISTORIA TEATRULUI NAŢIONAL DIN CRAIOVA. Craiova, Edit. Scrisul Românesc, 1978; Massoff, Ioan. TEATRUL ROMÂNESC. VII. Bucureşti, Edit. Minerva, 1978; Vancea, Zeno. CREAŢIA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ. SEC. XIX-XX. Vol. II. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; Karacaşian, Madeleine. CINCI MINUTE CU... MUZICOLOGUL GEORGE SBÂRCEA, în: TRIB. ROM., Bucureşti, 8, nr. 155, Bucureşti, 8, nr. 155, 15 IV 1979; Constantinescu, Grigore. ÎNSEMNĂRI DESPRE CARTEA MUZICALĂ, în: SCÂNTEIA, Bucureşti, 48, nr. 11.424, 16 V 1979; Popovici, Doru. CAVALLERIA RUSTICANA, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 441, 18 V 1979; Popovici, Doru. POVESTEA MUSICALULUI, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 489, 18 IV 1980; Constantinescu, Grigore. NOI PRIETENI PENTRU MUZICĂ, în: ROM. LIB., Bucureşti, 38, nr. 11.023, 5 IV 1980; Tulbure, Raluca. „O STRADĂ CU CÂNTEC”, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 506, 15 VIII 1980; Popa, Aurel. UN ESEU DESPRE GEORGE ENESCU, în: ROM. LIB., Bucureşti, 39, nr. 11.345, 20 IV 1981; Popovici, Doru. ESEU DESPRE ENESCU, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 544, 8 V 1981; Dumitrescu, Iancu. MUZICOLOGIE ENESCIANĂ, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 556, 31 VII 1981; Sârbu, Cristina. RECENZII. VEŞNIC TÂNĂRUL GEORGE ENESCU DE GEORGE SBÂRCEA, în: MUZICA, Bucureşti, 31, nr. 7 (346), VII 1981; „L'ÉTERNELLEMENT JEUNE GEORGES ENESCO” PAR GEORGE SBÂRCEA, în: LA ROUMANIE D'AUJOURD'HUI, Bucureşti, nr. 8 (321), VIII 1981; Popa, Aurel. O ISTORIE A ROMANŢEI ROMÂNEŞTI, în: ROM. LIB., Bucureşti, 39, nr. 11.487, 5 X 1981; Vasile, Vasile. VEŞNIC TÂNĂRUL GEORGE ENESCU, în: CRONICA, Iaşi, 16, nr. 44, 30 X 1981; Popovici, Doru. „O CARTE FRUMOASĂ”..., în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 620, 22 X 1982; Popovici, Doru. SIMPLITATE ŞI NOBLEŢE, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 10 (691), 9 III 1984; Murgu, Doru. GEORGE SBÂRCEA – ÎNTÂLNIRI CU MUZICIENI AI SEC. XX, în: ORIZONT, 31 III 1984; Copoiu, N. VIAŢA CĂRŢILOR – ORIZONT EDITORIAL. „O STAMPĂ DE EPOCĂ”..., în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 7 (2048, 14 II 1986; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. Supliment. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1987; Tudor, Corneliu Vadim. ORAŞELE MUZICII, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 34 (923), 26 VIII 1988; Lucaciu, Ileana. AFIRMAREA UNUI TALENT... TEATRUL GIULEŞTI: „PASĂREA MĂIASTRĂ – MARIA TĂNASE”, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 47 (936), 25 XI 1988; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLOPEDIE MUZICALĂ. Craiova, Edit. Aius, 1997; Şipa, Alexandru. GEORGE SBÂRCEA ŞI JAZZ-UL, în: ACT. MUZ., Bucureşti, 11, nr. 238, 1 II 2000; Florea, Anca. MAEŞTRI. O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ MUZICII, în: ACT. MUZ., Bucureşti, nr. 1, VI 2001; Caragea, Cecilia. DIALOG CU CLAUDE ROMANO. Cluj. Edit. Dacia, 2001; Moga, Doina. LA 89 DE ANI, DECANUL DE VÂRSTĂ AL MUZICOLOGILOR ROMÂNI, GEORGE SBÂRCEA, O LEGENDĂ VIE A VIEŢII NOASTRE ARTISTICE, în: CRONICA ROMÂNĂ, Bucureşti, 9, nr. 2823, 24 IV 2002; Şipa, Alexandru. JAZZ, ÎNTRE AGONIE ŞI EXTAZ. Bucureşti, Edit. Paralela 45, 2002; Popescu, Diana. MUZICOLOGUL GEORGE SBÂRCEA, LA 89 DE ANI: „MUZICA ROMÂNEASCĂ DE ACUM E O BÂLBÂIALĂ SONORĂ [Interviu], în: ADEVĂRUL, Bucureşti, nr. 3967, 30 III 2003; Georgescu, Oana. IPOSTAZE FEMININE. CECILIA CARAGEA: „SCRIU PENTRU A FI IUBITĂ”, în: CRONICA ROMÂNĂ, Bucureşti, 10, nr. 3150, 28 V 2003; Gherman, Marius. VEŞNIC TÂNĂRUL GEORGE SBÂRCEA, în: ACT. MUZ., Bucureşti, nr. 6, VI 2003; Tudor, Horaţiu. ASUPRIRE. GEORGE SBÂRCEA: OPT ANI DE TEMNIŢĂ PENTRU CĂ L-A INTERVIEVAT PE MUSSOLINI. SINGURUL ROMÂN CARE A VORBIT CU HITLER, în: JURNALUL NAŢIONAL, Bucureşti, 23 IV 2004; Caraman Fotea, Daniela. IN MEMORIAM. A MAI APUS UN LUCEAFĂR... GEORGE SBÂRCEA, în: UNIVERSUL RADIO, Bucureşti, nr. 41 (414), 18 VII 2005; Popovici, Doru. AMINTINDU-MI DE ULTIMUL SENIOR AL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI – SUBLIMUL GEORGE SBÂRCEA..., în: ROMÂNIA MARE, Bucureşti, 9 IX 2005.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.8, 2005


Muzicieni