Filaret Barbu
- compozitor, dirijor și profesor -
(n. 16.04.1903 Lugoj – m. 31.05.1984 Timişoara)

     Studiile muzicale le-a început în Lugoj (1919-1920), cu Ion Vidu (teorie-solfegiu) şi Iosif Willer (vioară), continuîndu-le la Neues Wiener Konservatorium (1922-1926), cu dr. Ernst Kanitz (armonie şi contrapunct), dr. Robert Konta (istoria muzicii), Uhlemann şi Rudolf Malcher (vioară). A luat lecţii particulare la Viena (1929-1930), cu Edmund Eysler (compoziţie) si Rudolf Nilius (dirijat).
     
     Profesor de muzică la Lic. Coriolan Brediceanu din Lugoj (1926-1928); dirijor la Reuniunea de muzică si cîntări din Lugoj (1926-1929; 1930-1939); secretar general şi preşedinte la Asociaţia Corurilor si Fanfarelor Române din Banat (1926-1949); director la Conservatorul Orăsenesc din Lugoj (1931-1939); dirijor la corul Schubertbund din Lugoj (1932-1936); profesor de teorie-solfegiu si dirijat la Cons. Municipal din Timişoara (1939-1943); dirijor la Corul Municipal si Lyra CFR din Timişoara (1939-1943); dirijor la Soc. Muzicală Progresul din Lugoj (1944-1946); consilier tehnic în Ministerul Artelor din Bucureşti (î 947-1949); profesor de teorie-solfegiu, armonie şi dirijat coral la Lic. de Muzică nr.1 din Bucureşti (1949-1963). A fondat Revista Corurilor şi Fanfarelor Române din Banat (1927). A scris articole, cronici, recenzii, note etc. în: Muzica, Armonia (Botoşani), Luceafărul (Timişoara), Cultura poporului (Cluj), Banatul (Timişoara), Răsunetul (Lugoj), Tribuna (Cluj), Astra (Braşov), Rampa, Contemporanul, Societatea de mîine (Cluj), Cuvîntul, Dimineaţa, Glasul Armatei, Vestul (Timişoara), Munca, Scînteia etc. A organizat cursuri de perfecţionare pentru dirijorii şărani, muncitori şi învăţători (Lugoj, Buziaş). A susţinut conferinţe radiofonice şi emisiuni de televiziune, concerte-lecţii. A întreprins turnee artistice ca dirijor de cor în Cehoslovacia şi Iugoslavia. A întreprins culegeri de folclor în Ţara Oaşului şi Banat.
     
     A fost distins cu Premiul de Stat (1952), Ordinul muncii, cls. III (1964), Ordinul Meritul Cultural, cls. III (1969).

     MUZICĂ DE TEATRU
     • Privighetoarea albă (1924), vodevil în două acte, libretul de Octav Moşescu, premieră Caransebeş, 1924, Filarmonica şi Corul Reuniunii Române de Muzică, Fritz Pauck;
     • Armonii bănăţene (1933), operetă în trei acte, libretul de Iosif Titel, premieră Lugoj, 14 decembrie 1933, Reuniunea de muzică şi cântări, Filaret Barbu;
     • Florentina (1940), operetă în două acte, libretul de Luca Vidu, premieră Lugoj, 1940, Societatea Corală „Progresul”, Filaret Barbu;
     • Ana Lugojana (1950), operetă în trei acte, libretul de Vasile Timus, Petre Andreescu şi Alexandru Şahighian, premieră Bucureşti, orchestraţia de Gherase Dendrino, 7 noiembrie 1951, Teatrul de Operetă, Gherase Dendrino, în Lieduri şi arii din opere şi operete, Bucureşti, 1957 (aria Floare albă), în Arii şi duete din operete, Bucureşti, 1960 (aria lui Sandu), Bucureşti, 1962 (partitură pentru voce şi pian), ariile Viaţa e frumoasă şi Floare albă (corul „Sus muncitori”);
     • Plutaşul de pe Bistriţa (1955), operetă în trei acte, libret de Traian Iancu în colaborare cu Ion Dacian, premieră Bucureşti, 30 octombrie 1956, Teatrul de Operetă, Gherase Dendrino, Berlin, 21 noiembrie 1958, Teatrul „Metropol”, Albert Muller, Berlin, 1958 (Der Flosser von Bistritza) în Arii şi duete din operete, Bucureşti, 1962 (aria Spuneţi voi brazi);
     • Ăl mai tare om din lume (1959), balet într-un act, libretul de Filaret Barbu şi Elena Penescu-Liciu, după Victor Vlad-Delamarina, Târgul de fete (1962), operetă în trei acte; libretul de Traian Iancu, premieră Bucureşti, 21 august 1964, Teatrul de Operetă, Mircea Ionescu;
     • „Ciocârlia” (1963, revizuit 1969) operetă în trei acte libretul de Liviu Cernăianu;
     • Mârţoaga lui Dincă (1964), operă comică populară într-un act (două tablouri), libretul de Liviu Cernăianu;
     • Steluţa (1965), operetă în trei acte, libretul de Traian Iancu (din viaţa poetului Vasile Alecsandri);
     • Căluşul (1966), operă comică într-un act, libretul de Constantin Ottescu;
     • Pintea Viteazul (1966), operă populară în două părţi (opt tablouri) libretul de Ludovic Bruckstein şi Zinel Al. Enăşescu, premieră Baia Mare, 30 octombrie 1968, Ansamblul „Maramureşul”, Gheorghe Velea;
     • Femei fără bărbaţi (1970), operetă în trei acte, libretul de Tudor Muşatescu;
     • Steaua Semenicului (1975), operetă în trei acte, libretul de Traian Iancu.
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Omul (1942), oratoriu pentru solişti, cor mixt şi orchestră, versuri de Constantin Miu-Lerca, primă audiţie, Timişoara, 1942, Opera Română din Cluj-Timişoara, George Pavel;
     • Balada lui Bălcescu (1948), pentru solişti, cor şi orchestră, versuri de Traian Iancu;
     • Tablouri de iarnă (1950), suită pentru copii, solo, cor şi orchestră;
     • Cantata Dunării, pentru cor mixt şi orchestră, versuri de Mihai Moga;
     • Rapsodia bănăţeană, pentru solişti, cor mixt şi orchestră, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Odă eroilor ceferişti, pentru soprană, cor bărbătesc şi orchestră, versuri de Maria Banuş.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Babacai (1941), legendă simfonică, primă audiţie, Iaşi, 7 noiembrie 1943, Filarmonică, George Pavel;
     • Dans grotesc (1951), pentru orchestră mare;
     • Cicilaci (Păpuşi de lut), pentru orchestră;
     • Poşovăici, suită de dansuri populare pentru orchestră;
     • Suită de balet (1958);
     • Patru schiţe simfonice (1960), pentru orchestră mare (Vara, Bate stârcul, Lună, virgo-lună şi Paparuga);
     • Idilă ţigănească (1963), pentru orchestră;
     • Cu căruţa la ţară, suită simfonică;
     • Idilă bănăţeană, pentru orchestră.
     
     MUZICĂ DE FILM
     • O nuntă în Ţara Oaşului (1960).
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Romanţă pentru vioară şi pian (1925), în „Voinţa Banatului”, Timişoara, 9 august 1925;
     • Fantezie pentru vioară şi pian (1925), în „Voinţa Banatului”, Timişoara, 9 august 1925;
     • Cântec şi joc, pentru 2 clarinete şi pian;
     • Câmpeneasca, pentru clarinet şi pian;
     • Pastorală, pentru oboi şi pian;
     • Haz de necaz (Păcălitul satului), pentru pian;
     • Moment muzical, pentru pian.
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Vântul de mărţişor (1924), fantezie pentru cor bărbătesc şi solo de sopran;
     • Fatma (1925), pentru cor mixt cu solişti, versuri de George Coşbuc, în „Răsunetul”, Lugoj, 9 august 1925;
     • Zece coruri mixte, Timişoara, litografiat Pregler, 1927;
     • La 25 Decembrie (1927), concert bisericesc pentru cor mixt;
     • Lugojana nouă (1928), pentru cor mixt, versuri de Luca Vidu, Lugoj, 1928; idem în Repertoriul de Mihail Valeriu, Ploieşti, 1943;
     • Duruiana (1928), pentru cor mixt, versuri Constantin Miu-Lerca, Timişoara, litografiat Pregler, 1928; idem în Repertoriul de Mihai Valeriu, Ploieşti, 1943;
     • Hop, cică (1935), pentru cor mixt, versuri de Constantin Miu-Lerca, Timişoara, litografiat Pregler, 1935;
     • Liturghia pentru cor mixt (1939);
     • Hai la mere, pentru cor bărbătesc, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Făgeţana (1945), pentru cor mixt, versuri de Traian Iancu;
     • Melci, cucumelci (1947), pentru cor mixt, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Pădure, dragă pădure (1950), pentru cor mixt cu solo, versuri populare;
     • Haiduceasca (1950), poem coral, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Marşul tinerilor constructori (1953), pentru cor mixt, versuri de Traian Iancu, Bucureşti, 1953;
     • Reşiţana (1957), pentru cor mixt, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Minerii (1958), pentru cor mixt, versuri de Traian Iancu, Bucureşti, 1958;
     • Sună buciumul (1958), pentru cor mixt, versuri de Mihai Drăgulănescu, Bucureşti, 1958;
     • Poem eroic (1960), pentru cor mixt şi solişti, versuri de Constantin Ottescu;
     • Ţara mea (1961), pentru cor mixt, versuri de Traian Iancu;
     • Suită corală (1969), pentru cor mixt, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Drapelul ţării (1970), pentru cor bărbătesc, versuri de Eugen Frunză, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1972;
     • Pui de vulturi (1970), pentru cor mixt, versuri de Mihai Cosma;
     • Cântec studenţesc (1970), pentru cor bărbătesc, versuri de Z.A. Enăşescu;
     • Recviem a cappella (1973);
     • Imnul muncii, pentru cor mixt, versuri de Grigore Bugarin;
     • Hai la drum, pentru cor mixt, versuri de Mihai Drăgulănescu;
     • La joc, pentru cor mixt cu solo de bariton, versuri de Traian Iancu;
     • Măzărica, pentru cor mixt cu solo de tenor, versuri de Grigore Bugarin;
     • Cântec de leagăn, pentru două voci egale cu solo de soprană, versuri de Mihai Drăgulănescu;
     • Hei nană, pentru cor mixt, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Coruri, Bucureşti, 1977 (cuprinde: Ţara mea, versuri de Traian Iancu;
     • Sună buciumul, versuri de Mihai Drăgulănescu;
     • Minerii, versuri de Traian Iancu;
     • Cântecul brigadierilor de la Bicaz, versuri de Traian Iancu;
     • Mândruliţă de demult, versuri populare;
     • Dorul lumii, versuri de Lucian Costin;
     • Pe valea Boşneagului, versuri populare;
     • Floare-ngălbenită, versuri populare;
     • Tu n-ai fost mândră curată, versuri populare;
     • Cine n-are dor pe vale, versuri populare;
     • Marie, poale durate, versuri populare;
     • Duruiana, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Hop, cică, versuri de Constantin Miu-Lerca;
     • Lugojana nouă, versuri de Luca Vidu;
     • Cătănioară bănăţeană, versuri de Grigore Bugarin;
     • Reşiţeana, versuri de Constantin Miu-Lerca);
     • La fel ca-n fabrici şi uzine, pentru cor mixt, versuri de Vintilă Ornam;
     • Partidul e biruitor, pentru cor mixt, versuri de Traian Iancu.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Iubind în taină (1924), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Filaret Barbu, în „Foaia diecezană”, Caransebeş, nr. 21, 26 mai 1924;
     • Balada nebunului (1925), romanţă pentru voce şi pian, în „Voinţa Banatului”, Timişoara, 9 august 1925;
     • Venera şi Madonă (1926), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     • Serenadă (1929), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     • Patru cântece pentru voce şi pian, versuri de Constantin Miu-Lerca, Timişoara, litografiat Pregler, 1935 (cuprinde: Vară, Bate stârcul, Lună virgo-lună şi Paparugă-rugă);
     • Doine şi cântece, pentru voce şi pian, versuri populare, Timişoara, litografiat Pregler, 1935 (cuprinde: Vară, Bate stârcul, Lună virgo-lună, Paparugă-rugă);
     • Doine şi cântece patru voce şi pian, versuri populare, Timişoara, litografiat Pregler, 1935 (cuprinde: Titiana, Şi când satul, Cătănioară bănăţeană, Jalba florilor, Hei dodă şi Joc);
     • Privighetoarea (1947), pentru voce şi pian;
     • Doina lui Jumanca, pentru voce şi pian (orchestră), versuri populare;
     • Frumoase ruine, pentru voce şi pian, versuri de Lucian Blaga;
     • Gugulană (1949), pentru voce şi pian, versuri populare, Cântec de seară, pentru voce şi pian, versuri de Mihai Drăgulănescu.
     
     MUZICOLOGIE şi CRITICĂ MUZICALĂ
     • Scrisori din Viena, în „Cultura poporului”, Cluj, nr. 94, 18 ianuarie 1925; nr. 97, 8 februarie 1925, nr. 101, 12 martie 1925; nr. 105-106, 16 aprilie 1925; nr. 113, 7 iunie 1925; nr. 120, 30 iulie 1925; nr. 124, 23 august 1925; nr. 138, 6 decembrie 1925; nr. 140-141, 25 decembrie 1925; nr. 152, 14 martie 1926; nr. 165, 4 iulie 1926;
     • Traian Grozăvescu, schiţă monografică, Timişoara, 1935;
     • Portativ bănăţean, cu o prefaţă de Constantin Miu-Lerca, Lugoj, 1942;
     • Partitura unei vieţi. Memorii, Timişoara, 1976.
     
     CULEGERI DE FOLCLOR
     • Colinde şi cântece de Crăciun, Anul Nou şi Botez de Victor Popovici, transcripţiunea muzicală de Filaret Barbu, Lugoj.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989


Muzicieni