Aurel Giroveanu
- compozitor -
(n. 24.09.1916 Girov - Neamţ – m. 02.04.2001 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a început în copilărie la Piatra Neamţ (1928-1933) cu Malvina Manascu (pian), şeful de muzică col. Mareş şi profesorul Alberto Cirillo (teorie-solfegiu), continuându-le la Conservatorul „Egizio Massini” din Bucureşti (1933-1936) cu Miron Constantinescu (pian) şi Renzo Della Pergolla (teorie-solfegiu). A luat lecţii particulare de contrapunct şi compoziţie cu Leon Klepper. S-a perfecţionat la cursurile Uniunii Compozitorilor (1954-1956) cu Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea şi Zeno Vancea.
     
     Pianist în diverse formaţii de muzică din Bucureşti (1944-1949), şef al redacţiei de muzică uşoară şi populară (1949-1950) în Societatea Română de Radiodifuziune din Bucureşti. A făcut parte din Consiliul artistic al Teatrului de Estradă din Bucureşti (1953-1956) şi Casa Centrală a Creaţiei Populare din Bucureşti (1955-1956). A scris articole în „Muzica”, „Contemporanul”, „Informaţia Bucureştiului”, „România liberă” etc. A fost distins cu menţiuni (1965, 1970, 1971, 1974), Premiul juriului (1966) şi Premiul III la Concursul naţional de muzică uşoară de la Mamaia, cu Ordinul „Meritul cultural”, clasa III (1969) şi Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1972).
     
     Creator prolific în domeniul muzicii uşoare, atent la toate evenimentele sociale care au traversat timp de o jumătate de veac mai ales tinerii şi copii, Giroveanu a reuşit să oglindească pe calea cântecului o întreagă istorie. Dispunând de o vână melodică pe cât de inspirată, pe atât de variată, continuând în special tradiţia romanţei clasice româneşti din secolul XIX, compozitorul a dat la iveală sute de piese care s-au impus prin simplitatea discursului melodic, adeseori inspirat din melosul popular. Giroveanu a îndrăgit în mod deosebit creaţia pentru copii (de la cântecul în unison până la genul lirico-dramatic), zecile de coruri, dar mai ales comediile muzicale, feeriile şi operetele, situându-l printre compozitorii români cei mai îndrăgiţi.
     
     Îmbinând genul uşor cu cel scenic, Giroveanu a creat o serie de reviste muzicale de succes, multe cuplete şi cântece desprinzându-se de pe podiumul teatral, spre a-şi croi o cale mai largă şi de mai lungă durată în conştiinţa publicului. Nu puţine piese purtând semnătura sa au devenit şlagăre (Unde eşti fericirea mea, La hanul Ancuţei şi Am strâns toamnă după toamnă), înscriindu-i definitiv numele printre compozitorii noştri care au vibrat la înălţimea clipelor de frământare a oamenilor obişnuiţi ce şi-au contopit sentimentele în paginile muzicale de sinceră emoţie artistică ale acestui inspirat clasic al genului.

     MUZICĂ DE SCENĂ (OPERETĂ, MUSICAL şi VODEVIL)
     
     • Găinuşa de aur (1954), operetă-basm radiofonic pentru copii în două acte, libretul de Mihai Stoica, 31 decembrie 1954, Bucureşti, RTV-Studio;
     
     • Spre orăşelul cel nou (1960), operetă radiofonică pentru copii, libretul de Titel Constantinescu primă audiţie februarie 1960 Bucureşti, (în colaborare cu Gelu Solomonescu);
     
     • Rochia de bal (1963), operetă în două acte, libretul de Mihail Joldea, noiembrie 1966, Bucureşti, Televiziunea Română;
     
     • Floarea albastră (1964), operetă pentru radio şi televiziune în două acte, libretul de Eduard Jurist. radiofonică Bucureşti, 24 august 1964, Orchestra de Studio Radio, Constantin Bobescu, Corul Radio, Elena Vicică, Formaţia de estradă, Gelu Solomonescu;
     
     • Ploaie de musafiri (1965), vodevil în două acte, libretul de Fred Firea, 2 februarie 1966, Constanţa, Teatrul „Fantasio”
     
     • Alice în ţara minunilor (1967), basm radiofonic, dramatizare de Felicia Mărgineanu după Lewis Caroll, versuri de Eduard Jurist, decembrie 1967, Bucureşti, Radio;
     
     • Dragoste, buruiană rea (1971), vodevil în două acte, libretul de Harry Negrin, martie 1971, Bucureşti, Teatrul „Ion Vasilescu”
     
     • Scufiţa roşie (1972), musical de televiziune, libretul de Tatiana Sireteanu şi Erika Petruşa după povestirea Fraţilor Grimm, martie 1972, Bucureşti, Televiziune, regia Călin Gruia;
     
     • Pasărea măiastră (1974), operetă pentru radio şi televiziune, libretul de Cezar Ţipa;
     
     • Recreaţia mare (1977), musical într-un act, libretul de Gheorghe Arcudeanu, după Mircea Sântimbreanu, primă audiţie, februarie 1977, Bucureşti, Teatrul „Ion Creangă”
     
     • Trei inimi şi o fată (1978), operetă în două acte, libretul de Sebastian Popescu şi Costică Ghinea, 12 martie 1980, Constanţa, Teatrul Liric;
     
     • Fantome la domiciliu (1982), musical în două acte, libretul de Harry Negrin după povestirea Fantoma familiei Canterville de Oscar Wilde;
     
     • O fată cu capul în nori (1982), musical în două acte, libretul de Ion D. Şerban şi Olimpia Arghir;
     
     • Olimpiada veseliei (1984), muzical pentru copii, libretul de Bob Friedman şi H. Eliad;
     
     • Faraon al V-lea (1990), musical radiofonic, libretul de George Ciprian, adaptare radiofonică şi versuri de Aurel Felea;
     
     • Ruşinea familiei (1990), musical de Aurel Felea, Teatrul din Galaţi, 1990.
     
     
     MUZICĂ DE SCENĂ (COMEDIE MUZICALĂ, REVISTĂ MUZICALĂ)
     
     • Fără mănuşi (1953), revistă în două acte, libretul de Nicuşor Constantinescu, primă audiţie, noiembrie 1953, Bucureşti, Teatrul „Constantin Tănase” (în colaborare cu Ion Vasilescu);
     
     • Un băiat iubeşte o fată (1956), revistă în două acte, libretul de Nicuţă Tănase, Silviu Georgescu, Mircea Pavelescu şi Fred Firea, primă audiţie, noiembrie 1976, Bucureşti, Teatrul „Constantin Tănase”
     
     • Să petrecem astă seară împreună (1958), revistă în două acte, libretul de Fred Firea şi Alexe Marcovici, decembrie 1958, Ploieşti, Teatrul de Stat;
     
     • Rece de la ghiaţă (1959), revistă în două acte, libretul de N. Kanner, Sandu Darian şi Vasile Chiriţa, decembrie 1959, Piteşti, Teatrul „Alexandru Davilla”
     
     • Do, Re, Mi, Fa etc. (1959), revistă în două acte, libretul de H. Nicolaide, primă audiţie, aprilie 1960, Bucureşti, Teatrul „Constantin Tănase” (în colaborare cu Elly Roman);
     
     • Când cântă privighetorile (1960), comedie muzicală în două acte, libretul de Lucia Demetrius, mai 1961, Bucureşti, Teatrul C. Nottara;
     
     • Bravo mie, sunt ieşean (1961), revistă în două acte, libretul de Fred Firea, 10 ianuarie 1961, Iaşi, Teatrul Evreesc de Stat;
     
     • La mare şi la mai mare (1961), revistă în două acte, libretul de H. Nicolaide, primă audiţie, mai 1961, Constanţa, Teatrul „Fantasio” (în colaborare cu Aurel Manolache);
     
     • Vorba revistei (1962), revistă în două acte, libretul de I. Stoian, Fred Firea, H. Nicolaide şi Horia Şerbănescu, primă audiţie, noiembrie 1962, Bucureşti, Teatrul „Constantin Tănase”
     
     • Croitorul fermecat (1965), comedie muzicală dramatică în două acte, libretul de Benno Popliker după Shalom Alechem, 13 martie 1965, Bucureşti, Teatrul Evreesc de Stat;
     
     • Caut o necunoscută (1965), comedie muzicală radiofonică, scenariul de G. Morozova şi Boluseva, regizor Dan Puican, 1965;
     
     • Căsătorie prin concurs (1965), comedie muzicală în două acte, libretul de Tudor Muşatescu după Carlo Goldoni, 13 ianuarie 1966, Târgu Mureş, Teatrul de Stat;
     
     • C-o fi şi c-o păţi (1966), comedie muzicală, libretul de Ion Ruş, Vintilă Ornam, Silviu Georgescu, Teatrul de amatori-profesori din Bolintinu din Vale, 1966;
     
     • Spune-mi unde te... piteşti (1967), revistă, libretul de Harry Negrin, 1967, Piteşti, Teatrul „Alexandru Davilla”, regia Constantin Zămescu;
     
     • Domnişoara din Sighişoara (1968), comedie muzicală în două acte, libretul de Igor Grinevici, martie 1970, Bucureşti, Teatrul „Ion Vasilescu”
     
     • Trei lacăte, trei izvoare (1969), revistă în două acte, libretul de Harry Negrin şi Ion Preda, octombrie 1969, Bucureşti, Teatrul „Ion Vasilescu”
     
     • Nu aveţi un cap în plus? (1970), revistă în două acte, libretul de Saşa Georgescu şi Ion Maximilian, mai 1970, Constanţa, Teatrul „Fantasio”
     
     • Romeo şi Julieta nu mor niciodată (1970), comedie muzicală radiofonică, libretul de Ion D. Şerban, după D.D. Pătrăşcanu, ianuarie 1971, Bucureşti, RTV;
     
     • Concert anti-astenic (1971), revistă în două acte, libretul de Fred Firea, decembrie 1971, Piteşti, Teatrul „Alexandru Davilla”
     
     • Cabaret în alb şi negru (1972), revistă în două acte, libretul de Aurel Felea, februarie 1972, Piteşti, Teatral „Alexandru Davilla”, regizor H. Eliad;
     
     • Nunta de argint (1974), comedie muzicală, libretul de B. Bercovici, 1974, Bucureşti, Teatrul Evreesc de Stat (în colaborare);
     
     • Ce-aveţi cu Bibicu (1975), comedie muzicală, libretul de Ştefan Berciu, 1975, Constanţa, Teatrul Dramatic, regia Ion Maximilian;
     
     • Încurcă lume (1978), comedie muzicală în două acte, libretul de Emanuel Engel, după Adolf de Herz, 19 septembrie 1978, Piteşti, Teatrul „Alexandru Davilla”, regia Sandu Darian;
     
     • Revista-n sărbătoare (1978), revistă, libretul de Aurel Felea, 1978, Piteşti, Teatrul „Alexandru Davilla” (în colaborare cu Gelu Solomonescu);
     
     • Cel care primeşte palme (1979), comedie muzicală în două acte, libretul de Ion Maximilian, după Leonid Andreev, februarie 1979, Constanţa, Teatrul Dramatic;
     
     • Belmondo al II-lea (1980), comedie muzicală în două acte, libretul de Silviu Georgescu şi Aurel Felea după Arnold şi Bach, martie 1981, Bucureşti, Teatrul „Constantin Tănase”
     
     • Soldatul Svejk (1981), comedie satirică cu cântece în două acte, libretul de E.F. Burian, traducere de Monica Breazu, după Jaroslav Hasek, octombrie 1981, Galaţi, Teatrul Dramatic;
     
     • Omul care a văzut moartea (1982), comedie cu cântece în două acte, libretul de Victor Eftimiu, 12 septembrie 1982, Ploieşti, Teatrul de Stat;
     
     • Cometa lui Matache (1984), comedie muzicală, libretul de Sandu Anastasescu şi Harry Eliad după piesa Sfârşitul pământului de Victor Eftimiu, 26 noiembrie 1984, Ploieşti, Teatrul de Stat;
     
     • Pompiliu de Pompadur (1985), libretul de Aurel Felea şi Silviu Georgescu după Arnold şi Bach, 8 iulie 1985;
     
     • Şi cu melodie şi cu veselie (1986), revistă, libretul de Aurel Felea, 4 octombrie 1986, Ploieşti, Teatrul de Stat;
     
     • Nevasta se răzbună (1989), libretul după Labiche, februarie 1989, Ploieşti, Teatrul de Stat;
     
     • Astă seară facem grevă (1991), revistă, libretul de Aurel Felea, Teatrul „Fantasio”, Constanţa;
     
     • Sus ai noştri, jos ai noştri (1992), revistă, libretul de Aurel Felea, Teatrul „Fantasio”, Constanţa.
     
     
     MUZICĂ DE FILM
     
     • Bucureşti, oraş înflorit (1953), regia Savel Ştiopul;
     
     • Lacătul minune (1954), regia Matty Aslan;
     
     • Popescu 10 în control (1955), regia Traian Fericeanu, în colaborare cu Florentin Delmar;
     
     • Musafir nedorit (1957), regia Traian Fericeanu;
     
     • Să-ţi aminteşti de Bucureşti (1959), regia Traian Fericeanu;
     
     • Zâna de cerneală (1962), regia Iulian Hermeneanu;
     
     • Aventurile lui Bobo (1965), regia Bob Călinescu;
     
     • Faust XX (1968), regia Ion Popescu-Gopo;
     
     • De trei ori Bucureşti (1969), regia Ion Popescu-Gopo;
     
     • Gornistul (1973), regia Constantin Seceleanu;
     
     • De la 1 la 12 (1974), regia Ion Popescu-Gopo.
     
     
     MUZICĂ CORALĂ
     
     • Vine streinul dinspre munte (1948), doină-joc pentru solistă/mezzo-soprană, bariton şi cor, versuri de Victor I. Popa, Bucureşti, 1949;
     
     • Ţara mea (1949), cântec liric, voce şi pian, versuri de Maria Banuş, în Culegere de cântece, Bucureşti, 1951;
     
     • Marşul sportivilor (1950), marş pentru cor pe voci egale (2), versuri de Al. Ion şi Vlaicu Bârna, în Cântecul prietenul nostru, Bucureşti, Comitetul de Cultură şi Sport, 1950-1953; idem: Aşezări culturale, 1984;
     
     • Marşul sportivilor (de 1 Mai) (1950), marş, cor pe voci egale, versuri de Al. Ion şi Vlaicu Bârna, în Cântecul prietenul nostru (1953); idem în „Sportul popular” idem în CCS; idem în Aşezări culturale, 1954;
     
     • Mereu mai sus (aviaţie) (1950), marş, versuri de Mircea Radina, Bucureşti, 1950;
     
     • Cântă mereu (1951), cantată solo, cor, versuri de Eugen Frunză;
     
     • Trece crossul (1952), marş sportiv, versuri de Aurel Felea;
     
     • Nu mă las (1952), cor, versuri de Ion Boldici;
     
     • Cântecul libertăţii (1953), cor patriotic pentru solist bas şi cor mixt, versuri de Eugen Frunză, în „Cultura poporului. Foaie volantă ESPLA”, Bucureşti, 1953;
     
     • Dragă mi-e iarna (1953), cântec liric pentru cor ostăşesc, versuri de Veronica Porumbacu, Bucureşti, 1953;
     
     • Cântecul zburătorilor (1953), cântec-marş pentru cor ostăşesc, versuri de Ştefan Iureş, Bucureşti, 1953;
     
     • Suntem sportivi (1953), marş-cântec pentru cor a cappella, versuri de Păuna Răzvan, Bucureşti, Comitetul de Cultură şi Sport, 1953;
     
     • Sportivu-i frate bun cu munca (1953), marş-cântec pentru cor a cappella, versuri de Aurel Felea, Bucureşti, Comitetul de Cultură şi Sport, 1953;
     
     • Mereu mai sus (1954), marş pe voci egale / cor ostăşesc pentru cor bărbătesc, versuri de Mircea Radina, în Ostaşii cântă, Bucureşti, 1955;
     
     • Cântec nou de marinar (1954), cor bărbătesc pe voci egale pentru cor ostăşesc, versuri de Jean Gheliuc, în Bucureşti, 1954;
     
     • Gata pentru muncă şi apărare (1954), marş pentru cor a cappella, versuri de Puiu Maximilian, în „Sportul popular”, Bucureşti, Comitetul de Cultură şi Sport, 1954;
     
     • Pe căi albastre (1954), cântec liric pentru cor ostăşesc, versuri de Fred Firea, în Ostaşii cântă, Bucureşti, DSPA şi Conservatorul de Cultură al Armatei;
     
     • Pornesc matrozii republicii (1954), cor, versuri de Nic. Marinescu;
     
     • Republică pasăre măiastră (1954), versuri de Nic. Marinescu;
     
     • Pe aripi de oţel (1955), cor bărbătesc, versuri de Fred Firea, în Foaie volantă, Bucureşti, 1955;
     
     • Cântec vesel ostăşesc (1955), cântec în stil popular pentru cor ostăşesc pe două voci, versuri de Constantin Teodor, în Ostaşii cântă, Bucureşti, Direcţia Superioară Politică a Armatei;
     
     • Eu ţara-mi cânt (1956), cântec-marş pentru cor ostăşesc, versuri de Violeta Zamfirescu, Casa Creaţiei Populare, Bucureşti, 1956;
     
     • Cântăm a patriei slavă (1956), marş, versuri de Ion Petrache;
     
     • Se-aprind lumini în ţara mea (1956), solo şi cor, versuri de N. Stroe şi Aurel Felea;
     
     • Pământ roditor (1957), versuri de Harry Negrin;
     
     • Pescarii (1957), cor, versuri de Stelian Filip;
     
     • Cu inima plină de soare (1958), marş pentru cor bărbătesc, versuri de Harry Negrin, Bucureşti, 1959;
     
     • Bravul nostru comandant (1959), marş-cântec pentru cor unison, versuri de Jean Gheliuc, în „Viaţa militară”, supliment, Bucureşti, 1959;
     
     • Ţara mea, draga mea (1961), cântec în stil popular pentru cor ostăşesc pe două voci, versuri de Harry Negrin, în „Revista artistică a Armatei”, Bucureşti, 1962;
     
     • Se aprind pământenele stele (1961), cântec liric pentru cor mixt şi bariton, Orchestra Simfonică Radio, versuri de Ion Serebreanu;
     
     • Tinereţe, viaţa mea (1963), cântec liric pentru solo soprană şi cor de femei, versuri de Demostene Botez, Bucureşti, 1969;
     
     • Imnul femeilor (1963), imn pentru cor de femei, versuri de Eugen Frunză;
     
     • Cântec liric (1964), unison bărbătesc, versuri de Ion Teodorescu, în „Îndrumătorul cultural al Armatei” (1964), Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei (1966);
     
     • Venim, e Spartachiada (1964), marş pentru cor pe voci egale, versuri de Mihail Joldea, în „Sportul popular” nr. 427, Bucureşti, 14 aprilie 1964;
     
     • Dor (1964), cântec liric pentru cor bărbătesc la unison, versuri de Ion Teodorescu, în „Îndrumătorul cultural al Armatei” nr. 8, Bucureşti, 1964;
     
     • Cântecul şoferului militar (1964), cor bărbătesc, versuri de Ion Meiţoiu, în „Îndrumătorul cultural al Armatei” nr. 6, Bucureşti, 1964;
     
     • Război '917. Omagiu Evocare (1967), I cor vorbit, februarie bas solo, martie cor vorbit, cântec liric pentru solo de bas şi cor bărbătesc, versuri de Demostene Botez;
     
     • Când trec ostaşii (1970), marş pentru cor bărbătesc pe voci egale, versuri de Ion Socol, în „Pentru patrie”, Bucureşti, 1970;
     
     • O lumină-i veghea noastră (1970), marş pentru cor bărbătesc pe voci egale, versuri de Ion Socol, în „Pentru patrie”, Bucureşti, 1970;
     
     Partidului (1971), cântec liric pentru cor pe voci egale, versuri de Tiberiu Utan;
     
     • Cu fruntea sus (1972), marş pentru cor pe voci egale, versuri de Mircea Block, în Tineret glorios şi Cântece pentru tineret pe voci egale, Bucureşti, Centrul de îndrumare a creaţiei populare a mişcării art. de mase;
     
     • Mândră tinereţe (1972), cântec-marş pentru cor pe voci egale şi cor mixt, versuri de George Chirilă, Bucureşti;
     
     • Inima şi fruntea ţării (1972), imn pentru cor mixt şi pian, versuri de Ion Brad, în Republică, mândria noastră. Bucureşti, 1975;
     
     • Gornistul (1972), baladă-poem pentru cor bărbătesc, versuri de Jean Gheliuc, în „Muzica”, Bucureşti, 1977;
     
     • Te salut drapel al ţării mele (1974), cor bărbătesc, versuri de Aurel Felea, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1974;
     
     • Cântăm spre poligon (1974), cântec-marş pentru cor bărbătesc, versuri de Mircea Block, în Te apăr şi te cânt patria mea, Bucureşti, 1974;
     
     • Cântec pentru campioni (1975), cântec-marş pentru cor pe voci egale, versuri de Mircea Block, Bucureşti, 1975;
     
     • Haide România (1975), cântec-marş pentru cor pe voci egale, versuri de Mircea Block, Bucureşti, 1975;
     
     • Ţară vatră din străbuni (1976), cântec-marş pentru cor mixt şi pian / orchestră simfonică, versuri de Mircea Block, în Cântecul prietenul nostru, Bucureşti, 1976, CCES, judeţul Prahova;
     
     • Noi construim România de mâine (1976), cântec-marş pentru cor bărbătesc, versuri de Aurel Felea, în Noi construim, Bucureşti, 1976;
     
     • Oţelarii cântă partidul (1976), cântec liric pentru cor bărbătesc, versuri de Vlaicu Bârna;
     
     • Balada dorobanţului Ion (1976), baladă lirică pentru solist bariton şi cor bărbătesc, versuri de Jean Gheliuc, în Te apăr şi te cânt, Bucureşti, 1977 şi 1977;
     
     • Cântec de slavă (1976), imn pentru cor pe voci egale, versuri de Eugen Rotaru, în Cântece pentru tineret, Bucureşti, 1976;
     
     • Noi ostaşii constructori (1978), cântec-marş pentru cor bărbătesc, versuri de Nicolae Nicolae, în Te apăr şi te cânt patria mea, Bucureşti, 1979;
     
     • Aici au căzut ostaşi români (1978), poem eroic Eroului necunoscut pentru mezzosoprană, cor bărbătesc, cor de copii, recitator şi orchestră simfonică, versuri de Aurel Felea;
     
     • Suntem contemporani cu el (1981), cântec liric pentru tenor/bariton, cor mixt şi orchestră simfonică, în Partidul, Ceauşescu, România, Bucureşti, 1982;
     
     • Lumină nouă (1982), cântec liric pentru soprană şi cor de femei, versuri de Teofil Bălaj;
     
     • Pe culmi de glorie (1982), pentru solist tenor, cor mixt şi orchestră simfonică;
     
     • Partid al biruinţei (1983), marş pentru cor mixt, versuri de Viorel Gh. Cozma;
     
     • Cântecul grâului (1983), cântec în stil popular pentru cor mixt, versuri de Vlaicu Bârna, în Cântecele satului socialist, Bucureşti, 1984;
     
     • Glorie eroilor (1983), pentru solist bas, cor şi orchestră simfonică, versuri de Aristide Mircea;
     
     • Partid iubit de ziua ta (1983), pentru cor pe voci egale, versuri de Mircea Block;
     
     • Omul păcii (1983), pentru soprană, tenor şi cor, versuri de Harry Negrin;
     
     • For Suprem (1984), cântec-marş pentru cor şi pian/orchestră simfonică, versuri de Aristide Mircea, în Cântece pentru tineret, Bucureşti şi în „Muzica”, Bucureşti, 1984;
     
     • Şi astăzi în unire (1984), imn pentru mezzosoprană, bas, cor şi orchestră simfonică, versuri de Aristide Mircea;
     
     • Un steag, o ţară, un popor (1984), marş pentru cor pe voci egale, versuri de Mircea Block;
     
     • Aşa e tineretul (1984), marş pentru cor pe voci egale, versuri de Mircea Block, în Cântece pentru tineret, Bucureşti, 1984;
     
     • Patru decenii (1984), marş pentru cor mixt, versuri de Harry Negrin;
     
     • Carte de viaţă (1984), marş pentru cor mixt, versuri de Harry Negrin;
     
     • Marinari, drum bun (1984), cântec liric pentru cor mixt, versuri de Nicolae Dumitru;
     
     • Făurari de frumuseţe (1985), cor pe voci egale, versuri de Mircea Bloc;
     
     • La Alba Iulia în cetate (1985), bariton, cor mixt şi orchestră simfonică, versuri de Ion Segărceanu;
     
     • Noi, tineretul întregii lumi (1985), cor mixt, versuri de Aurel Felea;
     
     • La mulţi ani partid al comuniştilor români (1986), imn pentru cor şi orchestră, versuri de Aristide Mircea, Bucureşti, UGSR, 1986;
     
     • Un nume de româncă (1986), solist bariton şi cor de femei pe voci egale, versuri de Mircea Block;
     
     • E ţara tânără ca noi (1987), marş pentru cor pe voci egale, versuri de Dan V. Dimitriu;
     
     • Glorie şi pace (1987), solo mezzosoprană şi cor de femei, versuri de Mihai Negulescu;
     
     • La mulţi ani cu sănătate, bariton şi cor mixt, versuri de Mircea Block;
     
     • Glorie şi pace (1987), mezzosoprană şi cor de femei, versuri de Mihai Negulescu;
     
     • Puterea noastră (1988), marş pentru cor a cappella, versuri de Mircea Block;
     
     • Cântec tânăr pentru stema ţării (1988), cor bărbătesc, versuri de Aurel Felea;
     
     • Jurământul meu (1988), cor bărbătesc, versuri de Mircea Block;
     
     • Pentru popor cu tot poporul (1989), cor a cappella, versuri de Mircea Block;
     
     • Steag biruitor (1989), cor mixt (4 voci şi pian), versuri de Radu Sălăgean;
     
     • Am în viaţă trei iubiri (1989), cor bărbătesc şi solist tenor, versuri de Mircea Block, dedicat muncitorilor forestieri din judeţul Neamţ.
     
     
     MUZICĂ PENTRU COPII
     
     • Răsună goarna (1949), cântec vesel, cor pentru două voci şi solist copil, versuri de Octav Pancu-Iaşi, Bucureşti, 1950;
     
     • Frunzuliţă dintr-un fag (1950), cântec în stil popular, versuri de Octav Pancu-Iaşi, în „Poezie, cântec, joc” nr. 5, Bucureşti;
     
     • Flueraşe, zii (1950), cântec în stil popular, cor unison şi solist, versuri de Octav Pancu-Iaşi, în „Poezie, cântec, joc” nr. 5, Bucureşti;
     
     • Cântec pentru gospădării colective (1950), cântec în stil popular, cor la unison şi solist, versuri de Octav Pancu-Iaşi, Bucureşti;
     
     • Micul fotograf (1950), cântec pentru solist şi cor la unison, versuri de Eduard Jurist, în „Poezie, cântec şi joc”, Bucureşti, 1951;
     
     • Zi de august (1950), cântec, versuri de Horia Aramă;
     
     • Din hotare în hotare (1950), versuri de E. Marian, Bucureşti, 1951;
     
     • Cântec de sărbătoare (1950), versuri de E. Maria, Bucureşti, 1951;
     
     • Ţesătoarea (1950), versuri de E. Marian, Bucureşti, 1951;
     
     • Să lunecăm prin zăpadă (1950), versuri de Sanda Ştefan, Bucureşti, 1951;
     
     • La gospodărie-n sat (1951), cântec liric în stil popular, solo şi cor de copii, versuri de Octav Pancu-Iaşi, în „Poezie, cântec, joc” nr. 5, Bucureşti, 1950;
     
     • Ora de gimnastică (1951), marş, cor pentru două voci, versuri de Constantin Teodor, Bucureşti, Comitetul Cultural de Fizică şi Sport, 1951;
     
     • La foc de tabără (1951), cântec, cor pe două voci şi solist, versuri de Horia Aramă, Bucureşti, 1952;
     
     • Vin examenele (1952), cântec vesel, cor la unison, versuri de Horia Aramă, în Poezie, cântec, joc, Bucureşti, 1953;
     
     • Plimbare cu sania (1952), versuri de Ana Marcu, Bucureşti, 1952;
     
     • Pom de iarnă (1952), versuri de T. Brudiu, Bucureşti, 1953;
     
     • Noi ştim să socotim (1952), versuri de Ana Marcu;
     
     • Păpuşa neagră (1952), cântec liric, solistă copil şi cor la două voci, versuri de Veronica Porumbacu, Bucureşti, 1953;
     
     • Minierul (1952), versuri de Octav Sava, Bucureşti, 1952;
     
     • În grădină (1952), versuri de Ana Marcu;
     
     • Când voi fi minier (1952), versuri de I. Sebastian, Bucureşti, 1952;
     
     • Cântec pentru bădiţa (1952), versuri de Jemăneanu;
     
     • Vulpea şi iepurii (1952), versuri de Ana Marcu, Bucureşti, 1952;
     
     • Vrăbiuţele (1952), versuri de Ana Marcu, Bucureşti, 1952;
     
     • Sus pe deal, colo-n pădure (1952), cântec în stil popular, solişti şi cor pe două voci, versuri de Mariana Suliţeanu, Bucureşti, 1952;
     
     • Ciuperca, ciocănitoarea şi ariciul (1952), cântec pentru cei mici, solişti şi cor la unison, versuri de Constantin Theodor, în Pogonici, Bucureşti, 1952;
     
     • Patria noastră (1952), marş, cor pe două voci, versuri de H. Grămescu, în „Poezie, cântec şi joc” nr. 4, Bucureşti, 1952;
     
     • Aceasta e patria noastră (1952), marş, cor pe două voci, versuri de H. Grămescu, în „Poezie, cântec şi joc” nr. 4, Bucureşti, 1952;
     
     • Aceasta e patria noastră (1952), marş, cor la unison, versuri de C. Haralambie, în „Poezie, cântec şi joc” nr. 4, Bucureşti, 1952;
     
     • Unu Mai (1953), cântec marş, cor pe două voci, versuri de Theodor Brudiu, în „Poezie, cântec şi joc”, Bucureşti, 1952;
     
     • Veniţi pe stadioane (1954), marş, cor la unison, versuri de Alex. O. Zotta, în „Instructorul de pionieri” nr. 5, Bucureşti, 1954;
     
     • Palatul pionierilor (1955), cântec marş, cor pe trei voci şi solişti, versuri de Eugen Mirea, Bucureşti, 1956;
     
     • Ce să fiu? (1956), cântec, solist şi cor pe două voci, versuri de Constantin Theodor, în „Instructorul de pionieri”, Bucureşti, 1956;
     
     • Drag mi-e cântecul şi jocul (1957), cântec în stil popular, solist şi cor pe două voci, versuri de Eduard Jurist, în „Instructorul de pionieri”, Bucureşti, 1956;
     
     • Cântecul catalogului (1957), cântec, solist şi cor pe două voci, versuri de Alex. O. Zotta, în „Scânteia pionierului”, Bucureşti, 1957;
     
     • Noi copii te iubim, Bucureşti (1957), vals, solist şi cor pe două voci, versuri de Marin Traian, în „Scânteia pionierului”, Bucureşti, 1958;
     
     • Patriei, îi mulţumim (1958), marş pentru cor la trei voci, versuri de Tiberiu Utan, în „Cravata roşie”, Bucureşti, 1958;
     
     • Atelierul şcolii (1958), cântec pentru cor la trei voci, versuri de Horia Aramă, în „Cravata roşie”, Bucureşti, 1958;
     
     • Să fii pionier (1958), marş pentru cor la trei voci, versuri de Ioana Zamfir, în „Instructorul de pionier”, Bucureşti, 1958;
     
     • Bunicule drag, Bucureşti (1959), cântec vals pentru cor pe două voci, versuri de Eduard Jurist, în „Scânteia pionierului”, Bucureşti (1958);
     
     • Floare dragă (1959), cântec pentru cor la unison/două voci, versuri Eduard Jurist, în „Arici Pogonici” nr. 8, Bucureşti, 1959;
     
     • Salută drapelul partidului (1960), cântec marş pentru cor la două voci, versuri de Horia Aramă, în „Arici Pogonici”, Bucureşti;
     
     • Partid, părinte iubitor (1961), cântec marş, cor pe două voci, versuri de Tiberiu Utan, în „Luminiţa”, Bucureşti; idem în Zâmbet şi soare, Bucureşti, 1961, 1985; idem în Copii cântă patria şi partidul, Bucureşti, 1983;
     
     • Aripi dornice de zbor (1961), cântec marş, cor pe două voci, versuri de Tiberiu Utan, în „Luminiţa”, Bucureşti; idem în Zâmbet şi soare, Bucureşti, 1961, 1985; idem în Copii cântă patria şi partidul, Bucureşti, 1983;
     
     • Spre viitor vom cuteza (1981), marş, cor pe trei voci, versuri de Mircea Block;
     
     • Ţară frumoasă (1981), marş, cor pe trei voci, versuri de Carmen Constantinescu, Bucureşti, Zâmbet şi soare, 1985;
     
     • Aduceţi buchete de flori (1981), cântec, cor pe două voci, versuri de Aurel Felea, Bucureşti, Zâmbet şi soare, 1985;
     
     • Ce-ai dori de ziua ta (1981), cântec liric, cor pe două voci şi solist copil, versuri de Mircea Block, Bucureşti, Zâmbet şi soare, 1985;
     
     • Suntem de-aici din ţara păcii (1981), marş, cor pe trei voci şi solist copil, versuri de Mircea Block;
     
     • Primăvară, primăvară (1981), cântec de muzică uşoară, cor pe două voci, versuri de Mircea Block, Zâmbet şi soare, Bucureşti, 1985;
     
     • Copii şi primăvara (1981), cântec de muzică uşoară, cor pe două voci, versuri de Mircea Block, Bucureşti, Zâmbet şi soare, 1985;
     
     • Ţara mea, cuib de balade (1982), cântec liric, cor pe trei voci, versuri de Constantin Cristescu;
     
     • Şoimii României (1982), cântec marş, cor la unison, versuri de Mircea Block. Bucureşti, Zâmbet şi soare 1985;
     
     • La drum prin ţara noastră (1983), cântec vesel, cor pe două voci, versuri de Mircea Block;
     
     • În ţara păcii spre comunism înaintăm (1983), cântec, cor pentru trei voci, versuri de Mihai Negulescu, Zâmbet şi soare, Bucureşti 1985;
     
     • Cu drag ne creşte România (1983), cântec, cor pentru trei voci, versuri de Mihai Negulescu, Bucureşti, Zâmbet şi soare 1985;
     
     • De ziua marii sărbători (1983), marş, cor pe două voci şi solist, versuri de Mircea Block, Bucureşti, Zâmbet şi soare 1985;
     
     • La zi de mare sărbătoare (1983), cântec, cor pe două voci, versuri Mircea Block;
     
     • Copii vin cu steaguri (1983), marş, cor pentru trei voci, versuri de Mircea Vaida;
     
     • Trăim o istorie fierbinte (1984), cântec, cor pe trei voci;
     
     • Suntem fii tăi partid (1984), cântec, cor la unison, versuri de Mircea Block;
     
     • Ghicitoare muzicală (1984), cântec vesel, cor la unison, versuri de Iului Raţiu;
     
     • Ţara şi copii ei (1984), marş, cor pe două voci, versuri de Mircea Block;
     
     • Primăvara copilăriei (1984), cântec, cor pentru trei voci, versuri de Harry Negrin;
     
     • 1 Mai (1985), cântec, cor la unison, versuri de Elena Dragoş, Bucureşti;
     
     • Cântaţi cu noi, vol. VI, 1987;
     
     • Cânt cu-ntreaga Românie (1985), cântec, cor la unison, versuri de Iuliu Raţiu;
     
     • Vara hărniciei (1985), cântec, cor la unison, versuri Iuliu Raţiu;
     
     • Pionierii către ţară (1985), cântec, cor pe trei voci şi solistă, versuri de Radu Cârneci;
     
     • Zâmbet şi soare, Bucureşti, 1985;
     
     • Un cântec, un zâmbet şi cerul de mai (1985), versuri de Mircea Block;
     
     • Suntem copii dar ştim ce-i pacea (1985), versuri de Iuliu Raţiu;
     
     • Şoimii patriei de azi (1985), versuri de Mircea Block;
     
     • Mugurii copilăriei (1985), versuri de Mircea Block;
     
     • Anotimpurile păcii (1986), cântec, cor la unison, versuri de Iuliu Raţiu;
     
     • Copilărie cer senin (1986), versuri de Eugen Patriche;
     
     • Cântec de bucurie (1986), tablou-suită muzicală pentru soprană/cor de copii şi dans, orchestră simfonică, versuri de Mircea Block;
     
     • Să fii copil în România (1986), cântec, versuri de Aurel Felea;
     
     • Anul păcii (1986), cântec, versuri de Constantin Ciocan, Bucureşti, 1988;
     
     • Asta-i sârba şoimilor (1986), versuri de Mircea Block;
     
     • Copilărie, dulce primăvară (1986), versuri de Eugen Patriche;
     
     • Din inimă vă mulţumim (1986), versuri de Mihai Negulescu. Bucureşti, 1988;
     
     • Cântec de mai (1986), versuri de Iuliu Raţiu, tipărit în revista „Şoimii patriei”, 1987;
     
     • Porumbel poştaş de pace (1987), cântec, cor pe trei voci şi solist, versuri de Harry Negrin;
     
     • Cântecul gamei (1987), cântec, cor la unison şi solist, versuri de Aurel Felea;
     
     • Drumeţie (1987), cântec, cor la unison, versuri de Iuliu Raţiu;
     
     • În numele copiilor (1987), versuri de Mircea Block;
     
     • Mâine am să cresc voinic (19879, versuri de Mircea Block;
     
     • Cânt pentru ţara mea (1987), versuri de Mircea Block;
     
     • Veniţi copii ai lumii (1987), versuri de Mala Bărbulescu;
     
     • Cu ţara împreună (1988), cântec cor la unison, versuri de Iuliu Raţiu;
     
     • Ne-aşteaptă anii care vin (1988), cântec, cor la unison, versuri de Aurel Felea;
     
     • Frumoasă cum e România (1988), cântec, cor la unison, versuri de Carmen Constantinescu;
     
     • Patria e-o sărbătoare, cântec, versuri de Mala Bărbulescu;
     
     • De la noi din Piatra Neamţ (1988), cântec, versuri de Mircea Block;
     
     • Flori din neamul românesc (1989), marş, cor la trei voci, versuri de Mircea Block;
     
     • Cântecul cocoşului (1990), cântec pentru copii, prelucrare după Ion Creangă de Carmen Constantinescu;
     
     • Mi-a cumpărat mămica o chitară (1990), cântec, versuri de Aurel Felea;
     
     • Cântec de seară (1990), cor pe voci egale, versuri de Ion Horea;
     
     • Calul (1990), versuri de Nichita Stănescu;
     
     • Bondarul leneş (1990), versuri de Elena Farago;
     
     • Pedeapsa mâţei (1990), versuri de Elena Farago;
     
     • Căţeluşul şchiop (1990), versuri de Elena Farago.
     
     
     MUZICĂ UŞOARĂ
     
     • Lângă tine vreau să-ncep o viaţă nouă (1946), foxtrot pentru voce şi pian, versuri de Florentin Delmar;
     
     • Nu mai cred (1946), slow pentru voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • În gândul meu (1947), vals lent pentru voce şi pian, versuri de Florentin Delmar;
     
     • Când te cheamă dragostea (1947), slow pentru voce şi pian, versuri de Florentin Delmar;
     
     • Dorinţa mea (1947), rumba pentru voce şi pian;
     
     • De ziua ta (1948), tango pentru voce şi pian, versuri de Victor Popa;
     
     • Ce dragă-mi eşti când te-ntâlnesc (1948), tango pentru voce şi pian, versuri de P. Pancu-Iaşi, 1948;
     
     • Când cade primul fulg de nea (1948), tango pentru voce şi pian, versuri de Victor Popa;
     
     • Floricică, floricea (1948), voce şi pian, versuri de S. Darian-Pascali;
     
     • La fântână (1948), doină pentru voce şi pian, versuri de Florentin Delmar;
     
     • Brazdă nouă pe ogoare (1948), cântec, joc pentru voce şi pian, versuri de Bogdan;
     
     • Flăcăi şi fete (1949), voce şi pian, versuri de Victor Ion Popa;
     
     • La portiţa mândrei mele (1949), horă pentru voce şi pian, versuri de Victor Ion Popa;
     
     • Cântecul strungului (1949), vals popular pentru voce şi pian, versuri de Nic. Nasta;
     
     • Vino că-i primăvară (1949), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Elena Davidescu;
     
     • Ară plugul badelui (1950), cântec şi joc pentru voce şi pian, versuri de Vlaicu Bârna, Bucureşti, Aşezămintele culturale;
     
     • Cântecul tractoristei (1950), cântec pentru voce şi pian, versuri de Eugen Frunză. Casa Creaţiei, Viaţa Ostăşească;
     
     • Noaptea-n sat (1950), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Elena Davidescu;
     
     • Scrisoarea motanului negru (1950), fox pentru voce şi pian, versuri de Em. Mihăilescu;
     
     • Cântec pentru seceriş şi colectări (1951), cântec pentru voce şi pian, versuri de Eugen Frunză;
     
     • Doi minieri (1951), duet pentru voce şi pian, versuri de Eugen Frunză;
     
     • Îţi trimit un trandafir (1951), tango pentru voce şi pian, versuri de E. Gonciu;
     
     • Un cântec de dragoste (1951), slow pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • La casa cu garoafe-n fereastră (1951), vals pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea, 1953;
     
     • Cântec de vacanţă (1951), fox pentru voce şi pian, versuri de N. Nasta;
     
     • Cine, cine (1952), cântec satiric pentru voce şi pian, versuri de Al. Andy;
     
     • Ţară, ţărişoara mea (1952), cântec pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Cum era să meargă-aşa (1952), cântec satiric pentru voce şi pian, versuri de Avian S. Rudeanu, în „Urzica”, Bucureşti;
     
     • Cântecul libertăţii (1952), voce şi pian, versuri de Eugen Frunză, Cultura populară;
     
     • Cântec nou (1952), fox pentru voce şi pian, versuri S. Darian, în „Flacăra”, Bucureşti;
     
     • Bucurie (1952), fox pentru voce şi pian, versuri de T. Constantinescu, 1954;
     
     • Sus pe munte (1952), fox pentru voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Bucureşti, Bucureşti (1952), vals pentru voce şi pian, versuri de I. Socol, 1955;
     
     • Poveste de dragoste (1952), slow pentru voce şi pian, versuri de C. Cârjan;
     
     • Cântec de seară (1953), cântec pentru voce şi pian, versuri de Ion Horea;
     
     • G. Motoc (1953), cântec satiric pentru voce şi pian, versuri de N. Kanner şi G. Voinescu;
     
     • Dragă mi-e arma (1953), cântec pentru voce şi pian, versuri de Veronica Porumbacu. MAI;
     
     • Her nor Fidl (Ascultă vioara) (1953), cântec evreiesc pentru voce şi pian, versuri de H. Stolper;
     
     • Ce e nou (1953), cântec satiric pentru voce şi pian, versuri de Mariana Filip, în „Muzica”, Bucureşti;
     
     • Dâmboviţa, Dâmboviţa (1953), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Sus în munţi la casa noastră (1953), voce şi pian, versuri de Eugen Mirea, 1953;
     
     • Cântec vesel la odihnă (1953), voce şi pian, versuri de Eugen Mirea, 1953;
     
     • Vino pe aleea trandafirilor (1953), slow pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea, 1956;
     
     • E primul meu cântec (1953), tango pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea, 1955;
     
     • Cum să-ţi spun să mă-nţelegi mai bine (1953), slow pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Ionică (1954), cântec satiric pentru voce şi pian, versuri de Fred Firea;
     
     • De ziua ta iubită ţară (1954), romanţă pentru voce şi pian, versuri de I. Berg;
     
     • Între păsări (1954), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     
     • Pe căi albastre (1954), voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Frumoasă ne eşti tinereţe (1954), vals pentru voce şi pian, versuri de I. Hobană;
     
     • Melc, melc, codobelc (1954), fox pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Mi-eşti dragă, mi-eşti drag (1954), slow pentru voce şi pian, versuri de M. Gemene;
     
     • Joc şi cânt (1954), fox pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea, 1956;
     
     • Dans nou (1954), fox, piesă pentru orchestră;
     
     • Spune-mi de ce te superi (1954), fox pentru voce şi pian, versuri de Vlaicu Bârna, Bucureşti, 1956;
     
     • Cântecul mării (1954), vals pentru voce şi pian, versuri de M. Pavelescu şi Nic. Marinescu;
     
     • Rămâi cu bine dragul meu (1954), tango pentru voce şi pian, versuri de Nic. Marinescu;
     
     • Dorule fă-ţi iar cărare (1954), cântec pentru voce şi pian, versuri de Nic. Marinescu;
     
     • Foaie verde mărăcine (1954), cântec satiric pentru voce şi pian, versuri de Nic. Marinescu;
     
     • În amurg (1955), cântec pentru voce şi pian, versuri de C. Titus. 1956;
     
     • Cântecul mamei (1955), lied pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Şi în chioşc fanfara cântă (1955), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Cine-mi place nu mă place (1955), slow pentru voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Zboară săniuţa (1955), samba pentru voce şi pian, versuri de I. Atanasiu Atlas;
     
     • Dragostea nu-i timp pierdut (1955), slow pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Tic, tic, tic (Cântecul ceasului) (1955), fox, samba pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Bucureşti, oraş înflorit (1955), tango pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea, Album 1956;
     
     • Zile dragi (1955), fox pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea;
     
     • Prietene drag (1955), slow pentru voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Trăiesc o zi frumoasă(1955), tango pentru voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • La hanul Ancuţei (1955), vals popular pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Cântec pentru nevastă (1956), voce şi pian, versuri de C. Teodorescu;
     
     • Ţesătoarea (1956), voce şi pian, versuri de Ion Serebreanu;
     
     • Eu ţara-mi cânt (1956), voce şi pian, versuri de V. Zamfirescu, Casa Creaţiei Populare;
     
     • Cică-l iubeşte (1956), cântec pentru voce şi pian, versuri de M. Pavelescu;
     
     • Mama (1956), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Unde eşti fericirea mea (1956), tango pentru voce şi pian, versuri de Eugen Mirea, în „Muzica”, Bucureşti, 1957;
     
     • Dacă ţi-e drag altcineva să-mi spui (1956), vals lent pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Târziu (1956), slow;
     
     • Ghici, ghici, ghici (1956), samba pentru voce şi pian, versuri de Harry Negrin, în „Muzica”, Bucureşti,1958;
     
     • Eu las inima să cânte (1956), fox pentru voce şi pian, versuri de M. Pavelescu;
     
     • Să nu-mi spui niciodată (1956), voce şi pian, versuri de E. Frunză;
     
     • Să pornim pe bulevard (1956), fox pentru voce şi pian, versuri de M. Pavelescu;
     
     • Te conduc şi astă seară (1956), slow pentru voce şi pian, versuri de I. Atanasiu;
     
     • Un băiat iubeşte-o fată (1956), slow pentru voce şi pian, versuri de Fred Firea;
     
     • Cântecul străzii (1956), vals pentru voce şi pian, versuri de Aurel Storin;
     
     • Cântec de pe Dunăre (1957), voce şi pian, versuri de C. Teodorescu;
     
     • Să-ţi aminteşti de Bucureşti (1957), samba pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Numai cântec, numai zâmbet (1957), mambo slow pentru voce şi pian, versuri de Constantin Titus;
     
     • Jocul instrumentelor (1957), fabulă, mambo;
     
     • Când îţi dai seama că iubeşti (1957), mambo pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Vino, vino (1957), vals barcarolă pentru voce şi pian, versuri de Dimos Rendis, în „Viaţa studenţească”
     
     • Ai tu ceva (1957), fox pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Să nu minţi (1957), slow pentru voce şi pian, versuri de Constantin Titus;
     
     • ABCD Alfabetul dragostei (1957), fox pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Să petrecem seara asta împreună (1957), samba pentru voce şi pian, versuri de Fred Firea;
     
     • Un pumn de dude (1958), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Eugen Frunză;
     
     • Seara în prag (1958), fox pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Ia-mă la braţ şi spune-mi tu (1958), fox pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Ce bine-ar fi (1958), mambo pentru voce şi pian, versuri de Fred Firea;
     
     • Poate nu e prea târziu (1958), rumbă lentă;
     
     • Aşa te-am visat (1958), rumbă lentă;
     
     • Melodii alese 1964, (cuprinde: Ce dragă mi-eşti când te-ntâlnesc, De ziua ta, Când cade primul fulg de nea, Ţara mea, Trăiesc o zi frumoasă, Bucureşti, Bucureşti, Vino pe aleea trandafirilor, Spune-mi de ce te superi, În amurg, Unde eşti fericirea mea, Dacă ţi-e drag altcineva, să-mi spui, Cântecul străzii, Când îţi dai seama că iubeşti, M-am jurat de-atâtea ori, Ochi frumoşi, somn uşor, Zamfir al meu, Un mic tango, Romanţa dragostei, N-am să te uit), Bucureşti, 1964;
     
     • Melodii alese 1977, Bucureşti, 1978, cuprinde:
     
     - Eu nu cânt că ştiu cânta (Ţara mea), versuri de Maria Banuş;
     
     - În amurg, versuri de Constantin Titus;
     
     - Vino pe aleea trandafirilor, versuri de Eugen Mirea;
     
     - Bun venit, dragoste, versuri de Aurel Felea;
     
     - Unde eşti fericirea mea, versuri de Eugen Mirea;
     
     - Frumoasa dimineaţă, versuri de Constantin Săbăreanu;
     
     - Nu mă mai despart de tine, versuri de Aurel Felea;
     
     - Ştiu un nume minunat, versuri de Tiberiu Utan;
     
     - În fiecare port, versuri de Harry Negrin;
     
     - Dor şi gând, versuri de Eugen Rotaru;
     
     - Mama Vrâncioaia, versuri Mircea Block;
     
     - La mulţi ani, iubirea mea cea mare, versuri de Ion D. Şerban;
     
     - Dacă inima ar putea să vorbească, versuri de Mihai Maximilian;
     
     - Tu mă poţi schimba, versuri de Mihai Maximilian;
     
     - Copacul cu frunze de aur, versuri de Aurel Felea;
     
     - După noapte, vine zi, versuri de Tudor Muşatescu;
     
     - Mă prinde dor de tine iar, versuri de Nicolae Niţă;
     
     - La noi, nu-i nimenea bătrân, versuri de Nicolae Tăutu;
     
     - Am strâns toamnă după toamnă, versuri de Harry Negrin;
     
     - Florile-ndrăgostite, versuri de Aurel Felea;
     
     - Serenada din zori, versuri de Harry Negrin;
     
     - Zău îmi pare rău, versuri de Constantin Cârjan);
     
     • Vis de dragoste (1978), voce şi pian, versuri de Violeta Zamfirescu;
     
     • Omul înfloreşte locul (1978), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Oricând alături de tine (1978), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Flori, flori, flori (1979), voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Dimineţi albastre (1979), voce şi pian, versuri de Tania Lovinescu;
     
     • Tinereţe, frumoasă floare, voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Balada de dragoste (1979), voce şi pian, versuri de Aurel Storin;
     
     • Murmurul florilor (1979), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • În lumina ţării mele (1979), voce şi pian, versuri de Nicolae Dumbravă;
     
     • Serenada mării (1979), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Dragoste de ce nu vii la mine (1980), voce şi pian, versuri de Radu Cârneci;
     
     • Oamenii pământului (1980), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Cred în visul meu (1981), voce şi pian, versuri de Nina Cassian;
     
     • O fată ca mine (1981), voce şi pian, versuri de Viorela Filip-Lupu;
     
     • Acolo, undeva (1982), voce şi pian, versuri de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, 1983;
     
     • De-a lungul drumurilor mele (1982), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Pe tine e geloasă primăvara (1982), voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Fulg de nea (1985), voce şi pian, versuri de Nicolae Dumitru;
     
     • Noi, tineretu-ntregii lumi (1985), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Melodia tinereţii (1985), voce şi pian, versuri de Aurel Giroveanu;
     
     • Abia-ai plecat şi-mi este dor (1985), voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Eu ţie mă închin, iubire (1985), romanţă pentru voce şi pian, versuri de George Ţărnea;
     
     • Cine-ar fi crezut vreodată (1985), voce şi pian, versuri de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu;
     
     • A trecut o viaţă ca o zi (1985), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • De-ar fi s-o luăm de la-nceput (1985), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Concert pentru soare şi cer albastru în Do major (1985), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Cine-mi eşti tu dragoste (1985), voce şi pian, versuri de Tiberiu Utan;
     
     • Şi totuşi va veni o zi (1986), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Şi eu sunt (1986), voce şi pian, versuri de Aurel Storin;
     
     • Tinereţea n-are vârstă (1986), voce şi pian, versuri de Lucian Avramescu;
     
     • La Piatra Neamţ (1986), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Salutări din Piatra Neamţ (1986), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Oameni ai ţării mele (1986), voce şi pian, versuri de Ion Ruş;
     
     • Pe trepte de valuri (1986), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Stă de veghe-un grănicer (1986), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Tu eşti prima mea iubire (1986), voce şi pian, versuri de Aurel Storin;
     
     • Să nu vorbim de bătrâneţe (1986), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Irinel cu mine (1987), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Prietenii mei (1987), voce şi pian, versuri de Aurel Storin;
     
     • Surâsul tău (1987), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Dâmboviţă, apă dulce (1987), voce şi pian, versuri de Radu Cârneci;
     
     • Ţara mea frumoasă(1987), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Nu ţine uşa zăvorâtă (1987), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Zăpezile iernii (1987), voce şi pian, versuri de Aurel Storin;
     
     • În seara asta iar mi-e dor de tine (1987), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • De-or trece anii (1987), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     
     • Iubirea e o sărbătoare (1987), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Dragostea e-o zână bună (1987), voce şi pian, versuri de Andreea Andrei;
     
     • Valsul Anului Nou (1987), voce şi pian, versuri de Aurel Storin;
     
     • România mea (1987), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Inima mea cântă noapte şi zi (1988), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Tinereţe, ani de vise (1988), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Floarea care nu se ofileşte (1988), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Un cântecel de scripcă veche (1988), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Să trăiască ce iubim, să sporească de muncim (1988), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Cea mai frumoasă meserie (1988), voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Cu glasul inimii cântaţi (1988), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Ai să te-ntorci la mine (1988), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Cântecele noastre-s fermecate (1988), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Bucureşti înseamnă frumuseţe (1988), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Spune-mi, dacă mă iubeşte... (1988), voce şi pian, versuri de Mala Bărbulescu;
     
     • Când zorile dorm (1988), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Numai iubirea rămâne (1988), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Aurel Storin;
     
     • O ţară am pe-acest pământ (1989), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • De Armindeni (1989), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • De mână cu-o rază de lună (1989), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Maria (1989), piesă închinată Mariei Tănase, voce şi pian, versuri de Harry Negrin;
     
     • Prea târziu (1990), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Drumul meu duce la tine (1990), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Eu iubesc, el iubeşte (1990), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Ceas târziu (1990), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Nu glumesc (1990), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Şi luni şi marţi şi miercuri (1990), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • A venit o nouă toamnă (1990), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Tinereţea nu mai vine înapoi (1990), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Podul de suflet (1990), voce şi pian, versuri de Mircea Bloc;
     
     • Dacă toate-acestea fi-vor învăţate (1990), voce şi pian, versuri de Nicolae Labiş;
     
     • A fost odată un băiat (1991), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Casa cu oglinzi frumoase (1991), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • De-aş avea (1991), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     
     • Merg şi merg (1991), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Frumoasă eşti (1991), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • O fi bună, n-o fi bună (1991), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Dacă m-ai săruta (1991), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Aşa mi-e scris (1991), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Primul te iubesc (1991), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Veniţi, veniţi romanţe vechi (1991), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Cântă naiule în prag (1991), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Te iubesc la fel ca-n prima zi (1991), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Moment liric (1991), piesă pentru orchestră;
     
     • Azi s-a născut o stea (1992) voce şi pian, versuri Dan V. Dimitriu;
     
     • Viaţa mea (1992), voce şi pian, versuri de Dan V. Dimitriu;
     
     • Şi cerul v-a fi senin (1992), piesă pentru orchestră;
     
     • Clepsidra (1992), piesă pentru orchestră;
     
     • Ţara mea de cremene (1992), voce şi pian, versuri de Nichita Stănescu;
     
     • Moment muzical (1992), piesă pentru pian;
     
     • Nu plânge că te dau uitării (1992), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Veronica Micle;
     
     • Şoapte de amor (1992), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     
     • Frumoasă eşti ca o romanţă (1992), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Ce-ai cu mine dorule (1992), romanţă populară pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Podul de suflet (1992), voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Tu eşti mai frumoasă decât Miss Univers (1992), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Un erou frumos (1993), voce şi pian, versuri de Octavian Sava;
     
     • Sunt a idiş Kind (1993), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Astă seară mult o vom uita (1993), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Întru-un sertar uitat (1993), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Bun rămas - Te sărut (1993), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Visare (1993), piesă de solo vioară şi pian;
     
     • La masa cântecelor noastre (1993), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Dragostea nu-i o poveste (1993), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mircea Block;
     
     • Obsesie (1993), pian solo;
     
     • În ritm (1993), solo de trompetă;
     
     • La noi (1993), voce şi pian, versuri de Octavian Goga;
     
     • Cum zicea un vechi prieten (1994), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Nu râdeţi de ele (1994), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Vino diseară la discotecă (1994), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Greierele (1994), voce şi pian, versuri de Tudor Arghezi;
     
     • Hai Ceahlăule, pentru echipa Ceahlăul din Piatra Neamţ. 75 de ani (1994), voce şi pian;
     
     • Staccato (1994), piesă instrumentală pentru xilofon;
     
     • Dragostea-i regina lumii (1994), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • De inimă albastră (1994), sonet-romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Codreanu;
     
     • Asta nu se uită niciodată (1995), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Final pentru patru actori (1995), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Privirea ta (sonet) (1995), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Codreanu;
     
     • Cântec de aducere aminte (Moses Rosen) (1995), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Ce mare e dragostea mea (1995), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Te chem, te chem (1995), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Şi totuşi va veni o zi (1996), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Veşnicul joc. Poem de dragoste (1996), voce şi pian, versuri de Geo Dumitrescu;
     
     • Cartea recordurilor (1996), rock pentru voce şi pian, versuri de Ştefan Iureş;
     
     • Voi, care aţi murit (1996), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Sus paharul şi noroc (1996), cântec de pahar pentru voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Pensionarul (1997) (cuplet), voce şi pian, versuri de Octav Sava;
     
     • Scripca manent (1997), voce şi pian, versuri de Ştefan Iureş;
     
     • Nu mai ţin minte anul (1997), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Sfârşitul iernii (1997), duet copii 12 ani, versuri de Vasile Alecsandri;
     
     • O sărbătoare fără seamăn (1997), voce şi pian, versuri de Marin Sorescu;
     
     • Atâta vreme cât inima mea (1997), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Dacă nu te-aş fi întâlnit (1997), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • De-aş pierde paradisul (1997), voce şi pian, versuri de Mihai Codreanu;
     
     • Isvorul (1998), voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri;
     
     • Să-nchinăm acest pahar (1998), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • Când amintirile (1998), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     
     • Ce te legeni codrule (1999), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     
     • De dragoste (1999), voce şi pian, versuri de Sebastian Ciulei;
     
     • Valsul anilor ce vin (1999), voce şi pian, versuri de Aurel Felea;
     
     • O creangă (2000), voce şi pian, versuri de Sebastian Ciulei;
     
     • Când amintirile (2000), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     
     • Lacul (2000), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon

Muzicieni