Nicolae Boboc
- dirijor şi compozitor -
(n. 26.09.1920 Ilia - Hunedoara – m. 08.08.1999 Timişoara)

     Nicolae Boboc (26 septembrie 1920, comuna Ilia, judeţul Hunedoara) - dirijor şi compozitor. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul Bucureşti (1940-1947), cu Ioan D. Chirescu şi George Breazul (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Tiberiu Alexandru (folclor), Ion Ghiga (dirijat orchestră), Dimitrie Cuclin (estetică muzicală) şi Eugenia Ionescu (pian). Paralel, a frecventat Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti, obţinând licenţa (1946).
     
     Profesor de muzică la Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti (1945-1946), Liceul „Gheorghe Şincai” din Bucureşti (1946-1947), Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1947-1948) şi Şcoala pedagogică din Arad (1948-1949); profesor de armonie, contrapunct, forme muzicale şi istoria muzicii (1948-1953) şi director (1949-1953) la Conservatorul Municipal şi Şcoala populară de artă din Arad; prim-dirijor la Filarmonica din Timişoara (1959-1982); prim-dirijor şi director la Opera Română din Timişoara (1963-1974); prim-dirijor şi director la Filarmonica din Arad (din 1982).
     
     A întreprins turnee artistice ca dirijor în Cehoslovacia (1965, 1966, 1967, 1979), Bulgaria (1965, 1967, 1969), R.F. Germania (1969, 1974), Ungaria (1966, 1969, 1970), Austria (1966, 1969, 1970, 1971), Iugoslavia (1966, 1969, 1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1977, 1979, 1980), Egipt (1966, 1967), Olanda (1968, 1970), Polonia (1968, 1969, 1972, 1979, 1980), R.D. Germană (1967, 1969, 1976, 1978, 1980), Elveţia (1968), Grecia (1972, 1976, 1978), Israel (1972), Cuba (1974), Italia (1972, 1974, 1976, 1979), Danemarca (1972), URSS (1971) şi Statele Unite (1979). De asemenea a întreprins călătorii de studii şi documentare în Cehoslovacia (1963) şi Austria (1965).
     
     A publicat studii şi articole în „Muzica”, „Contemporanul”, „Orizont” (Timişoara), „Scânteia”, „România liberă” etc. A susţinut conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (Austria, Bulgaria). A tradus în limba română librete de operă (Isteaţa de Carl Orff, Directorul de scenă de W.A. Mozart) şi texte de oratorii şi cantate. A fost distins cu Ordinul Muncii, clasa III (1953), Titlul de „Artist emerit” (1964), Ordinul „Meritul cultural”, clasa V (1967) şi clasa III (1968) şi Premiul Uniunii Compozitorilor (1985).

     MUZICĂ DE TEATRU
     • Câinele grădinarului de Lope de Vega (1950);
     • Dragostea celor trei portocale de Gozzi (1957);
     • Hamlet de William Shakespeare;
     • Pantofiorii năzdrăvani de Vasile Ţugui (1961);
     • Şcoala iepuraşilor de Pancio Penciov (1962);
     • Antropomorfism de Mihai Eminescu (1965).
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Triptic hunedorean, pentru solişti, cor mixt şi orchestră, versuri populare, primă audiţie, Timişoara, 1980, Filarmonică, Nicolae Boboc.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Suita simfonică nr.1 (1947);
     • Suita simfonică nr.2 (1948), primă audiţie, Arad, 14 ianuarie 1949, Filarmonică, Nicolae Boboc;
     • Mic divertisment în stil clasic (1951), primă audiţie, Arad, 24 martie 1951, Filarmonică, Nicolae Boboc;
     • Ţara Hălmagiului (1952), suită simfonică, primă audiţie, Arad, 28 iunie 1952, Filarmonică, Nicolae Boboc;
     • Şase dansuri din Moldova (1955), primă audiţie, Bucureşti, 1955, Ansamblul coreean;
     • Suită transilvană (1958);
     • Rapsodia bănăţeană (1977), primă audiţie, Timişoara, 1977, Filarmonică, Remus Georgescu.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Rondino scherzando pentru pian (1945);
     • Suită pentru clarinet şi pian (1955);
     • Rondo pentru pian (1956).
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Bate, Doamne, muma loru (1948), pentru cor mixt, versuri populare, Bucureşti, 1955;
     • Sărita din Cherelus (1949), pentru cor mixt, versuri populare, în Caiet cultural nr. 2, Bucureşti, 1950;
     • Szant a babam (1949), pentru cor mixt, versuri populare;
     • Adă, Doamne, boală-n sate (1950), pentru cor mixt, versuri populare;
     • Ilenuţă, plăcincuţă (1960), pentru cor mixt, versuri populare;
     • Bucurie (1961), cântec pionieresc pentru trei voci egale, versuri de Valeria Boiculesi;
     • Ce ochi negri la mândra (1961), pentru cor mixt, versuri populare, Timişoara, 1966;
     • Marşul micilor pompieri (1962) pentru două voci egale, versuri de A. Foreanu;
     • Cântec pentru Republică (1962), pentru cor mixt, versuri de Haralambie Ţugui;
     • Colind de ţară nouă (1969), pentru cor mixt, versuri de Ovidiu Genaru;
     • Românie (1977), pentru cor mixt, versuri de Dimitrie Rachici;
     • Lino, Leano (1978), pentru cor mixt (bărbătesc), versuri populare;
     • Fecioriţă, de-ocheşiţă (1978), pentru cor mixt (bărbătesc), versuri populare;
     • Fiica ce-i mi-ţi dare (1978), poem coral pentru cor mixt, versuri populare;
     • Colo-n sus şi mai din susu (1979), poem coral pentru 2 soliste şi cor mixt, versuri populare.
     
     MUZICOLOGIE
     • Motivul premioritic în lumea colindelor, Timişoara, 1985.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni