Octavian Beu
- muzicolog şi critic muzical -
(n. 09.07.1893 Orlat - sibiu – m. 02.01.1964 Sibiu)

     Studiile muzicale particulare le-a urmat la Sibiu cu V. Heldenberg (pian), devenind un interpret (violoncelist) şi muzicolog autodidact. Paralel a urmat studii de ştiinţe juridice, politice şi filosofice, obţinând doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea din Budapesta (1918) şi doctoratul în drept la Universitatea din Cluj (1920).
     
     A susţinut concerte de muzica de cameră în ţară şi în străinătate, conferinţe şi emisiuni radiofonice. După debutul timpuriu în critica muzicală la Budapesta (1912), a semnat cronici de artă plastică, articole şi studii de istorie, precum şi cronici muzicale în „Muzica”, „Studii muzicologice”, „Armonia” (Botoşani), „Rampa”, „Universul”, „Dimineaţa”, „Fapta”, „Radio şi radiofonia”, „Cuvântul”, „Patria” (Cluj), „Patria literară” (Cluj), „România” (Cluj), „Cele trei Crişuri” (Oradea), „România” (Roma), „Radio-Welt” (Viena), „Stambolul” (Istanbul) etc.
     
     A îndeplinit funcţii diferite ca diplomat la Roma (1920-1922), Constantinopol (1922-1925), Rio de Janeiro (1928-1929), Viena (1932-1934) şi Praga (1939-1941), adunând un preţios material documentar despre istoria, cultura şi muzica românească. A descoperit la Weimar şi a publicat partitura pentru pian a RAPSODIEI ROMÂNE de Liszt (Universal Edition, Viena, 1936). A întocmit catalogul expoziţiei de artă plastică RĂSCOALA LUI HOREA (1935), a publicat eseurile RĂSCOALA LUI HOREA ÎN ARTA EPOCII (Bucureşti, Cartea Românească, 1935) şi RĂSCOALA LUI HOREA ÎN CORESPONDENŢA ÎMPĂRATULUI IOSIF II CU ARHIDUCELE LEOPOLD DE TOSCANA (Bucureşti, 1936). A sprijinit publicarea colecţiei lui Matthias Friedwagner „Rumanische Volkslieder aus der Bukowina”, Band I, Wurzburg, 1940.

     MUZICOLOGIE
     
     • SILUETE DE LA OPERA ROMÂNĂ. EGISTO TANGO, în „Patria”, Cluj, 12 martie 1920;
     • GHEORGBE DIMA. VIAŢA ŞI OPERA SA, în „Muzica” nr. 5, Timişoara, 1925; idem în „Cele trei Crişuri”, supliment, Oradea, 1926;
     • GHEORGHE ENESCU LA VIENA, în „Fapta” nr. 8, Bucureşti, 29 septembrie 1930;
     • FRANZ LISZT ÎN ROMÂNIA, în „Convorbiri literare”, Bucureşti, nr. 11, noiembrie 1930 şi nr. 12, decembrie 1930;
     • DOHNANYI, în „Fapta” nr. 40, Bucureşti, 24 decembrie 1930;
     • EINE RUMANISCHE RHAPSODIE VON FRANZ LISZT, în „Vossische Zeitung”, Berlin, 29 iulie 1931;
     • COMPOZITORUL CAROL MICULI, în „Societatea de mâine” nr. 18, Cluj, octombrie 1931;
     • FRANZ LISZT ÎN ŢARA NOASTRĂ, Sibiu, 1931;
     • „RAPSODIA ROMÂNĂ” DE FRANZ LISZT, în „Universul”, Bucureşti, 14 decembrie 1931;
     • MUZICA ROMÂNEASCĂ ÎN ARDEAL. COMPOZITORUL TIBERIU BREDICEANU, în „Societatea de mâine”, Cluj, 15 ianuarie 1932;
     • HAYDN UND RUMANIEN, în „Neue Illustrierte Zeitung”, Viena, 10 mai 1932;
     • CAROL MICULI, UN PRIETEN ROMÂN AL LUI CHOPIN, în „Studii muzicologice” nr. 6, Bucureşti, 1957.
     
     
     CULEGERI DE FOLCLOR
     
     • CÂNTECE POPORALE DIN ARDEAL.
     
     
     EDIŢII CRITICE
     
     • LISZT FRANZ. RAPSODIA ROMÂNĂ, piano solo, Viena, 1936 (prefaţă de Octavian Beu în limbile română, germană şi franceză);
     • MICULI CAROL. HORĂ ÎN MOLDOVA, Sibiu, 1942.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni