George Fotino
- compozitor, violonist şi dirijor -
(n. 23.02.1858 Bucureşti – m. 03.03.1946 Craiova)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din Bucureşti (1871-1878) cu Alexandru Flechtenmacher (vioară), Gheorghe Brătianu (teorie-solfegiu) şi Eduard Wachmann (armonia).
     
     Violonist în orchestra Societăţii Filarmonica Română din Bucureşti (1875-1877), profesor provizoriu de muzică la Gimnaziul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (1877-1880), şef de muzică militară în Regimentul 7 Linie din Iaşi (1880-1885), violonist secund în Cvartetul „Eduard Caudella” din laşi (1883-1885), dirijor al Orchestrei Teatrului Naţional din Iaşi (1885-1886), şef de muzica militară în Regimentul 8 Linie din Tulcea - Ostrov (1886-1891), în Regimentul 16 Infanterie din Suceava (1881) şi în Regimentul 1 Dolj din Craiova (1891-1914), profesor de canto la Şcoala Fiilor de Militari din Craiova (1893-1911), profesor de vioară la Şcoala Normală de Învăţători din Craiova (1897-1899), profesor de muzică la Gimnaziul din Târgu Jiu (1899), profesor de muzică la Gimnaziul, apoi Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova (1899-1925), profesor de vioară la Şcoala Normală de băieţi din Craiova (1905-1909), profesor de armonie la Şcoala de Muzică Vocală şi Instrumentală „Hora” din Craiova (1909-1911), profesor de armonie şi orchestraţie (1911-1935) şi director (1915-1916) la Conservatorul „Cornetti” din Craiova, profesor de vioară la Şcoala Normală de Fete din Craiova (1914-1916), profesor de muzică la Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova (1923-1926).
     
     A susţinut concerte ca solist şi a dirijat formaţii orchestrale şi fanfare la Iaşi, Bucureşti (Grădina Raşca), Tulcea, Craiova, Târgu Jiu etc. A publicat articole în „Muzica”. A cules şi a prelucrat folclor. A fondat şi a condus Societatea „Lyra” din Craiova (1906). A fost distins cu Menţiunea I la Premiul de compoziţie „George Enescu” din Bucureşti (1913).

     MUZICĂ DE TEATRU
     
     • Cinel-Cinel, vodevil, libretul de Vasile Alecsandri;
     
     • Nobleţea cumpărată, vodevil, libretul de Aron Bobescu, după textul francez tradus şi tipărit la Iaşi de A. Manolli (muzica în colaborare cu Aron Bobescu), premiera Iaşi, 16 ianuarie 1886, Teatrul Naţional, George Fotino;
     
     • Nuntă ţărănească, vodevil, libretul de Vasile Alecsandri;
     
     • Salba de aur (1907, orchestrat 1933), operetă în 3 acte, libretul de N. Burlănescu-Aşin, premieră Sibiu, 18 februarie 1933, Reuniunea „Gheorghe Dima”, Ion Delu.
     
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     
     • Rapsodie română, opus 35 (1912), pentru orchestră, Craiova, La Harpa (reducţie pentru pian);
     
     • Hora Târgujanca, pentru orchestră;
     
     • Fantezie naţională română, pentru orchestră;
     
     • Mare potpuriu naţional (1936), versiune pentru orchestră a partiturii pentru fanfară Mare potpuriu românesc (1918).
     
     
     MUZICĂ DE FANFARĂ
     
     • Marş naţional nr.1 pentru bandă şi gornişti (1883);
     
     • Racovitza (1888), marş pentru fanfară;
     
     • Arie per helicon (1889), cu acompaniament de fanfară;
     
     • Uvertura naţională (1891);
     
     • Dansuri naţionale (1893);
     
     • Souboj - Ouverture (1896);
     
     • Odată, odată, marş;
     
     • Marş triumfal (1906);
     
     • Rapsodia română (1909);
     
     • Mare potpuriu românesc (1918), identic cu Mare potpuriu pentru orchestră (1936).
     
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     
     • Cvartet de coarde (1878);
     
     • Frumoasă gazelă (1880), polca mazurcă pentru pian, în „Lyra română”, Bucureşti, nr. 29, 22 iulie 1880;
     
     • La revedere Bucureşti (1880), marş naţional pentru pian;
     
     • Puica (1880), polca pentru pian, în „Lyra română” nr. 31, Bucureşti, 7 august 1880;
     
     • Achilina (1880), mic capriciu pentru pian, în „Lyra română” nr. 35, Bucureşti, 7 septembrie 1880;
     
     • Marş funebru (1882), pentru pian;
     
     • La cocquette, polca mazurca pentru pian;
     
     • Elena - Polka (1885), pentru pian, „Arta”, supliment nr. 14, Iaşi, 26 aprilie 1885;
     
     • Hipodrom (1888), galop pentru pian;
     
     • Dorul inimei, vals pentru pian, Bucureşti;
     
     • Vânt de primăvară, horă pentru vioară şi pian, Bucureşti; idem Bucureşti (pian solo);
     
     • Jubileul (1891), marş triumfal pentru pian;
     
     • Marie - Polka (1898), pentru pian, Bucureşti, 1898;
     
     • Surorile, horă pentru pian, Bucureşti;
     
     • La petite Constance (1901), vals pentru pian;
     
     • Comandant (1901), marş pentru pian;
     
     • Marş triumfal (1906), pentru pian;
     
     • Eugeniea, vals pentru pian, Bucureşti;
     
     • În furia balului, vals pentru pian;
     
     • Souvenir de Dolj, vals pentru pian.
     
     
     MUZICĂ CORALĂ
     
     • Cheruvic (1886), pentru patru voci bărbăteşti, în Repertoriul choral bisericesc de Ion Bunescu, tipo-litografiat Dor. P. Cucu, 1886;
     
     • Marşul Şcoalei Normale de învăţători din Craiova, pentru voci egale, versuri de G. Nicolaevici, Craiova;
     
     • Imnul Societăţii „Lyra” (1896), pentru trei voci egale, versuri de George Fotino;
     
     • Imnul Liceului „Fraţii Buzeşti” din Craiova, pentru cor mixt cu pian, versuri de Ştefan Ionescu-Bălceşti;
     
     • E ţara-mi dulce şi frumoasă (1900), imn patriotic pentru trei voci egale cu pian, versuri de M. Zătreanu;
     
     • Dor de ducă, prelucrare de folclor pentru cor mixt, versuri populare;
     
     • Când cu bani, când fără bani, prelucrare de folclor pentru cor mixt, versuri populare;
     
     • Ia-mă-n braţe dorule, prelucrare de folclor pentru cor mixt, versuri populare;
     
     • Imnul Şcoalei de Muzică „Cornetti” (1911), pentru cor şi pian/orchestră, în colaborare cu Grigore D. Gabrielescu;
     
     • Mâine-n zori (1915), marş eroic pentru trei voci egale, versuri de Mitrica Petre;
     
     • Cântecul ciocanelor (1938), pentru trei voci egale, versuri de Mircea Dem. Rădulescu.
     
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     
     • Viaţa trece (1878), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Iuliu I. Roşca, Bucureşti, 1878;
     
     • Iubesc (1880), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Iuliu I. Roşca, în „Lyra română”, Bucureşti, nr. 30, 30 iulie 1880;
     
     • Nu-nţeleg (1883), serenadă pentru voce şi pian, versuri de Carol Scrob, Bucureşti;
     
     • Te-am revăzut, pentru voce şi pian, versuri de luliu I. Roşca;
     
     • Pe colină (1883), pentru voce şi pian, versuri de Iuliu I. Roşca, Bucureşti;
     
     • Uitarea (1883), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Major Leon, Bucureşti;
     
     • O noapte pe malul Dunării, serenadă pentru voce şi pian (pian solo), versuri de C. Petroni, Craiova;
     
     • Frunza cade îngălbenită (1883), pentru voce şi pian, versuri de Fros Leon, Bucureşti;
     
     • Du-te pasăre frumoasă (1884), pentru voce şi pian, versuri de G. Poenaru, „Arta”, supliment nr. 6, Iaşi, 15 decembrie 1884;
     
     • E miezul nopţii (1885), pentru voce şi pian, versuri de H. Rănişteanu, „Arta”, supliment nr. 15, Iaşi, 24 mai 1885;
     
     • Scânteia, romanţă pentru voce şi pian, versuri de Constantin J. Lupu, Bucureşti;
     
     • Romanţă (1887), pentru voce şi pian, versuri de G. Holban;
     
     • Când privesc, romanţă pentru voce şi pian, Bucureşti;
     
     • Nu pot alta să iubesc, romanţă pentru voce şi pian, Bucureşti;
     
     • Dorul poetului, pentru voce şi pian, Bucureşti.
     
     
     FOLCLOR (culegere)
     
     • Cântece populare române, Bucureşti.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon

Muzicieni