Titus Moisescu
- muzicolog şi editor -
(n. 12.11.1922 Bughea de Jos - Argeş – m. 15.02.2002 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a început la Seminarul Teologic din Curtea de Argeş (1933-1941) cu Ferdinand Agopian (muzică vocală), Gheorghe Cotenescu (muzică bisericească), Mihail Chiriţă (liturgică), continuându-le la Seminarul Teologic din Buzău (1941-1942) cu Gheorghe Marinescu (muzică bisericească) şi la Cons. Bucureşti (1948-1953) cu Ion Dumitrescu şi Ioan Şerfezi (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestraţie), George Breazul şi Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru şi Emilia Comişel (folclor). S-a perfecţionat în domeniul bizantinologiei cu Ioan D. Petrescu şi Gheorghe Ciobanu (muzică paleomedie bizantină). A urmat Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Câmpulung Muscel (1942-1944), a fost prizonier în oraşul Gorki/ URSS (1944-1948).
     
     Corist în Corul Academic al Filarmonicii din Bucureşti (1953-1954), profesor de muzică la Şcoala Profesională Electromagnetica din Bucureşti (1954-1955), dirijor de cor la Ansamblul Rezervelor de Muncă din Bucureşti (1954-1955), redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (ESPLA) din Bucureşti (1955-1957), redactor şi redactor principal (1958- 1962), şef de secţie (1962-1973) şi director (1973-1985) la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Bucureşti.
     
     A întreprins călătorii de documentare în Bulgaria (1969, 1981, 1984), URSS (1976, 1978, 1985), Polonia ( 1972, 1982, 1983, 1985), Iugoslavia (1980), R. D. Gennană (1982, 1984), Ungaria (1983), Italia (1984), Austria (1984, 1987), R. F. Germania (1987), Olanda (1987), Belgia (1987).
     
     A publicat studii, articole, recenzii, cronici în Muzica, Studii de Muzicologie, Actualitatea Muzicală, Studii şi Cercetări de Istoria Artei, Revue Roumaine d''Histoire de l 'Art, Revista de Etnografie şi Folclor, Melos, Contemporanul, Biserica Ortodoxă Română, ASTRA (Braşov), Îndrumătorul Cultural, Karpatenrundschau (Braşov) , Drum Nou (Braşov) , Argeş (Piteşti) etc.
     
     A cântat (temporar) în Corurile Patriarhiei Române Te Deum Laudamus şi Domniţa Bălaşa (Carmen Sacrum) , precum şi ca psalt în bisericile Capitalei (Sf. Mina, Domniţa Bălaşa).
     
     A susţinut conferinţe, prelegeri, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare.
     
     A realizat emisiuni de radio şi televiziune.
     
     A fost distins cu premiile Uniunii Compozitorilor (1980, 1984, 1985, 1995) şi premiul Academiei Române (1985), cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de cavaler (2000).

     MUZICOLOGIE / BIZANTINOLOGIE (volume, broşuri): Melodia şi arta înveşmântării ei (în colaborare cu Alfred Mendelsohn), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1963; Opereta - Ghid (în colaborare cu Miltiade Păun). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1969; Prolegomene bizantine I. Muzică bizantină în manuscrise şi carte veche românească. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985; Muzica bizantină în evul mediu românesc. Schiţa unei eventuale istorii a acestei străvechi arte, Bucureşti, Edit. Acad. Române, 1995 (în Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VI); Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1996; Catalogul creatiei muzicale a lui Evstatie Protopsaltul Putnei. [Melos]. Îngrijitor de ediţie Alexandru Dimcea. Bucureşti, 1997; Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1999.
     
     MUZICOLOGIE / BIZANTINOLOGIE (eseuri, studii): George Enescu la Şcoala Normală de Muzică din Paris, în: Muzica, Bucureşti, 21, nr. 12, XII 1971; „La notation et les echois de la musique Byzantine” de Grigore Panţiru, în: Muzica, Bucureşti, 22, nr. 3, III 1972; Oeuvres de Georges Enesco publiées en Roumanie, în: Muzica, Bucureşti, 22, nr. 8, VIII 1972; Constantin Dimitrescu în lumina unor documente inedite, în: Studii de muzicologie. Vol. IX. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1973; Însemnări privind versiunea autentică a „Cvartetului de coarde în sol major, op. 22, nr. 2” de George Enescu, în: Muzica, Bucureşti, 23, nr. 11, XI 1973; D. G. Kiriac şi începuturile bibliografiei muzicii populare româneşti, în: Muzica, Bucureşti, 24, nr. 6, VI 1974; Lucrări inedite de George Enescu, în: Muzica, Bucureşti, 25, nr. 3, III 1975; Cvartetul de coarde în creaţia lui George Enescu, în: Muzica, Bucureşti, 25, nr. 6, VI 1975 (1. Unsprezece cvartete în manuscris); idem, în: Muzica, Bucureşti, 25, nr. 9, IX 1975 (II. Cvartetul de coarde în mi bemol major, op. 22, nr. 1); idem, în: Muzica, Bucureşti, 25, nr., 12, XII 1975 (III. Cvartetul de coarde op. 22, nr. 2, în sol major); Bela Bart6k şi Academia Română, în: Bela Bartok şi muzica românească. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1976; Some Remarks an the Geniune Version of the String Quartet in G Major, Op. 22, No 2, by George Enescu, în: Enesciana, 1. Bucureşti, Edit. Acad. Române, 1976; Războiul de independenţă naţională ca temă pentru creaţia lirică românească, în: Studii de Muzicologie. VoI. XIII. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; Dascălul de cântări Macarie leromonahul, în: Almanach des Rumănisch-Orthodoxen Pfarramtes in Wien. XVI. Viena, 1977; Preluări tematice în „Simfonia de cameră pentru 12 instrumente, op. 33” de George Enescu. Note şi trimiteri, în: Muzica, Bucureşti, 28, nr. 2, II 1978; George Enescu şi String Quartet in G Major, în: Enesciana. VoI. II-III. Bucureşti, Edit. Acad. Române, 1981; Uberrauschungen auf Schrift und Tritt. Der Handschriftliche Nachlass von George Enescu, în: Karpatenrundschau, Braşov, nr. 45, 6 XI 1981 (1) şi nr. 46, 13 XI 1981 (II); Manuscrisele lui George Enescu, în: Muzica, Bucureşti, 32, nr. 3, III 1982; „Psaltichia rumănească” de Philothée . Fils de l'Aga Jipa, în: Muzica, Bucureşti, 32, nr. 8, VIII 1982; Aufschlussreiche Handschriften Putna und seine Musikschule: Ein wichtigen Zentrum mittelalterlicher rumănischer Kultur, în: Karpatenrundschau, Braşov, nr. 42, 22 X 1982, nr. 43, 29 X 1982, nr. 44, 5 XI 1982 şi nr. 45,12 XI 1982; Bartok Bela es roman folklor. Ujabb tanusagok (Bela Bartok şi folclorul românesc. Noi mărturii), în: Bartok-dolgozatok 1981. Bukarest, Kriterion Konyvkiado, 1982; Musique byzantine dans les manuscrits roumains de XVe-XVe siecles, în: Revue Roumanie d 'Histoire de l'Art, Tome XIX, Bucarest, 1982; Valorificarea tezaurului de cultură muzicală bizantină în România, în: Bis. Ort. Rom., Bucureşti, 100, nr. 7-8, VII-VIII 1982; Putna, centru de cultură muzicală medievală românească, în: Studii de muzicologie. VoI. XVII. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1983; Turning to Account the Byzantine Music Treasure Lore in Romania, în: Revue Roumaine d 'Histoire de l'Art, Tome XX, Bucarest, 1983; Bela Bartok şi folclorul românesc. Noi mărturii, în: Studii de Muzicologie. VoI. XVIII. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984; A Catalog of Those Engaged in the Art of Byzantine Music Along Time (Ms. 923/BAR), în: Musica Antiqua - Supplementum, Bydgoszcz/Polonia, Filharmonia Pomorska, 1985; idem, în: Revue Roumaine d 'Histoire de l'Art, Tome XXII, Bucarest, 1985; Nouveaux documents sur la musique medievale Roumaine: „L'Anthologion de 1515 d 'Evstatie de Putna” (M 11 02), în: Revue Roumaine d 'Histoire de l 'Art, Tome XXIII, Bucarest, 1986; Anciens codex musicaux roumains: „Le Manuscrit de Dobrovăţ” (Ms. 258/Leimonos), în: Revue Roumaine d 'Histoire de l'Art, Tome XXIV, Bucarest, 1987; Anciens manuscrits musicaux roumains: „Le Manuscrit B 283 de la Bibliotheque de l'Academie Roumaine" (B 283/BAR), în: Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Tome XXV, Bucarest, 1988; Geheimnisvolle Welt alter Musik: Das "Vigiliale" aus der Brukenthal-Bibliothek als Beispiel der einheimischen gregorianischen Kunst, în: Karpatenrundschau, Braşov, 13 1 1989; Wer kann diese Schătze haben? Gedanken zur unerlăsslichen kritischen Neuwertung des nationalen Musikerbes (Cine poate da la lumină aceste comori? Gânduri asupra unei necesare valorificări critice a moştenirii muzicale naţionale), în: Karpatenrundschau, Braşov, nr. 25, 23 VI 1989 (1) şi nr. 28, 14 VII 1989 (II); Un Catalog al celor care, de-a lungul timpurilor, s-au ocupat cu arta muzicii bizantine (Ms. gr. 923/BAR), în: Studii de Muzicologie. VoI. XXI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1989; Vi ele neue Fakten - Von bleibenden Erb: Ferenc Laszlo musikgeschichtliche Arbeiten itber Bela Bartok, în: Karpatenrundschau, Braşov, nr.36, 8 IX 1989; Muzicologi români investigând problematica muziciil medievale: Gheorghe Ciobanu, în: Rev. de etnografie şi folclor, Tom 34, Bucureşti, nr.5, 1989; Sur des variantes-manuscrites du Quatuor ci cordes en mi bemol majeur, op. 22, No. 1 de Georges Enesco, în: Muzica, Bucureşti, 39, nr. 8, VIII 1989; Prezenţa lui Dimitrie Cantemir în literatura lexicografică a secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a celui de al XIX-lea, în: SCIA, Tom 36, Bucureşti, 1989; Grammaires musicales de tradition byzantine dans quelques vieux manuscrits et livres roumains, în: Musica Antiqua, voI. 6, nr. 3, Filharmonia Pomorska, . Bydgoszcz/Polonia, 1989; idem, în: Revue . Roumaine d 'Histoire de l'Art, Tome XXVI, Bucarest, 1989; Le probleme de la musique medievale roumaine et les recherches de l'ecole nationale de musicologie. Un de ses representants: Gheorghe Ciobanu, în: Muzica, Bucureşti, 39, nr. 9-12, IX-XII 1989; Anton Pann - istoriograf şi teoretician al muzicii de tradiţie bizantină, în: Muzica, Bucureşti, 40, nr. 2, 1990; Un ancien manuscrit musical de Putna: "Ms. 816/S", în: Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Tome XXVII, Bucarest, 1990; Contribuţii documentare la biografia lui Ilarion Cocişiu, în: Rev. de etnografie şi folclor, Tom 35, Bucureşti, nr. 5-6, 1990; idem (cu o Anexă cuprinzând 36 de scrisori şi documente), în: SClA, Tom 37, Bucureşti, 1990; Moştenire pentru viitor: Patrimoniul muzical naţional, în: SCIA, Tom 37, Bucureşti, 1990; Pentru o mai bună cunoaştere a creaţiei compozitorului Dinu Lipatti, în: Muzica, Bucureşti, 41, nr. 1, 1991; Muzica de tradiţie bizantină în vechi codice româneşti, în: Muzica, Bucureşti, 41, nr. 1, 1991; Creaţia muzicală a lui Evstatie Protopsaltul Putnei, în: Muzica, Bucureşti, 41, (Transcripta I) nr.2 şi (Transcripta II) nr.3, 1991; O pericopă evanghelică în notaţie ecfonetică (Ms. gr. 28.529/BN), în: Muzica, Bucureşti, 41, nr.4, 1991; Creaţia muzicală românească de tradiţie bizantină din secolele XV-XVI: 1. Evstatie Protopsaltul Putnei, în: SCIA, Tom 38, Bucureşti, 1991 (Cu un Catalog al creaţiei muzicale a lui Evstatie); Quelques aspects plus particuliers du déchiffrage et de la transcription de la musique de tradition byzantine (Transcripta IV), în: Revue Roumaine d 'Histoire de l'Art, Tome XXVIII, Bucarest, 1991; Stiluri şi forme în creaţia lui Evstatie Protopsaltul Putnei: Chinonicul sau Priceasna (Transcripta III), în: Muzica, Bucureşti, 42, nr.1, 1992; Câteva aspecte mai deosebite privind descifrarea şi transcrierea muzicii lui Evstatie Protopsaltul Putnei (Transcripta V), în: Muzica, Bucureşti, 42, nr.2, 1992; Un Catalog al manuscriselor muzicale de la Putna, în: Muzica, Bucureşti, 42, nr.3, 1992 (În colaborare cu Marin Ionescu.); Pledoarie pentru o mai bună cunoaştere a muzicii bizantine, în: Muzica, Bucureşti, 42, nr.4, 1992; Creaţia muzicală românească de tradiţie bizantină din secolele XV-XVI. II. Dometian Vlahu şi Theodosie Zotica, în: SCIA, Tom 39, Bucureşti, 1992; Une Pericope Evangelique en notation ekphonetique (Ms. gr. 28. 529/BN) , în: Revue Roumaine d 'Histoire de l'Art, Tome XXIX, Bucarest, 1992; Pour une mise en valeur aussi efficient que possible de l 'oeuvre de Dinu Lipatti, în: Revue Roumaine d 'Histoire de l 'Art, Tome XXIX, Bucarest, 1992; Pentru o cât mai eficientă valorificare a creaţiei muzicale a lui Dinu Lipatti, în: Muzica, Bucureşti, 43, nr.1, 1993; Muzica bizantină în Evul Mediu românesc, în: Muzica, Bucureşti, nr. 2, 1993; Ipostaze noi în evoluţia muzicii bizantine şi de tradiţie bizantină în Evul Mediu românesc, în: Muzica, Bucureşti, nr. 3, 1993; Aspects stylistiques et de forme dans l'oeuvre musicale d'Evstatie le Protopsalte de Putna. Chants specifiques de l'Office liturgique orthodoxe: Lumiere joyeuse - Le Prokeiménon du jour, în: Revue Roumaine d 'Histoire de l'Art, Tome XXX, Bucarest, 1993; Aspecte stilistice şi de formă în creaţia lui Evstatie Protopsaltul Putnei. Cântări specifice serviciului liturgic ortodox: Lumină lină - Prochimenul zilei, în: Muzica, Bucureşti, nr. 1, 1994; Creaţia corală religioasă, în: Muzica, Bucureşti, nr. 2, 1994; La musique byzantine au long du Moyen Âge Roumain, în: Revue Roumaine d 'Histoire de 1 'Art, Tome XXXI, Bucarest, 1994; La musica bizantina nel medioevo romeno, în: Danubio, una civilta musicale, Volume quarto, Teatro Comunale din Monfalcone, 1994; Stiluri şi forme în creaţia lui Evstatie Protopsaltul Putnei, în: SCIA, Tom 41, Bucureşti, 1994; Creaţia corală religioasă a lui Sabin Drăgoi, în: Aradul cultural, nr. 2, 1994; Raportul între modurile bizantine şi modurile populare în preocupările lui Constantin Brăiloiu, în: Centenarul Brăiloiu. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1994; idem, în: Rev. de etnografie şi folclor, Tom 39, Bucureşti, nr. 3-4, 1994; Gavriil Musicescu, în: Act. Muz., Bucureşti, 5, nr. 92, III 1994; Gânduri adunate la moartea lui Gheorghe Ciobanu, în: Muzica, Bucureşti, nr. 3, 1995; idem, în: Rev. de etnografie şi folclor, Tom 41, Bucureşti, nr. 1-2, 1996; George Breazul - istoriograf şi teoretician al muzicii de tradiţie bizantină, în: Muzica, Bucureşti, nr. 1, 1995; Anton Pann - Bazul teoretic şi practic al muzicii bisericeşti, în: Act. Muz., Bucureşti, 6, nr. 122, I1IV 1995; Evangheliarul ecfonetic de la Iaşi, în: Act. Muz., Bucureşti, 6, nr. l30, INUl 1995; Ce . este muzica bizantină?, în: Rev. de etnografie şi folclor, Bucureşti, Tom 41, nr. 3-4, 1996; Creaţia corală religioasă a lui Sabin V. Drăgoi, în: SCIA, Tom 42, Bucureşti, 1995; L 'Evangeliaire en notation musicale ekphonetique de Jassy, în: Revue Roumaine d 'Histoire de l 'Art, Tome XXXIII, Bucarest, 1996; Anton Pann - Personalitate complexă a culturii muzicale româneşti (1796-1854), lll: SCIA, Tom 43, Bucureşti, 1996; La Academia de muzică: Stiluri şi orientări diferite - Spectaculozitatea virtuozităţii corale, în: Act. Muz., Bucureşti, 8, nr. 173, II1V, 1997; Gavriil Musicescu, în: Muzica, 47, nr. 2, 1997; La Biserica Albă: Şase secole de practică liturgică, în: Act. Muz., Bucureşti, 8, nr. 180, IIIX 1997; De la cercetare la practică, în: Act. Muz., Bucureşti, 9, nr. 202, INUl 1998; Cărţi uitate, cărţi necercetate, în: Muzica, Bucureşti, 48, nr. 3, 1998; Tradiţia muzicii bizantine în ortodoxismul românesc, în: Acta Musicae Byzantine, Iaşi, nr. 1, 1999; Sisteme de notaţie în muzica religioasă de tradiţie bizantină, în: AMB, Iaşi, nr. 1, 1999; Introducere în poezia imnografică bizantină, în: AMB, Iaşi, m. 2, 2000; Al cincilea sistem de notaţie muzicală neumatică bizantină. De la diatonism la cromatisrn, în: AMB, Iaşi, m. 3, 2001; Aspecte inedite de scriere şi interpretare semiografică bizantină, în: AMB, Iaşi, m. 4, 2002.
     
     EDIŢII CRITICE: Timotei Popovici - Coruri. Bucureşti, ESPLA, 1957 (Edit. I); idem Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970 (Edit. II); Lieduri şi arii din opere şi operete. Bucureşti, Edit. Didactică şi Pedagogică, 1957 (în colaborare cu Gherase Dendrino); Simeon Nicolescu - Cântece şi coruri. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1958; Cântece şi coruri pentru copii. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1958; Coruri pentru copii şi tineret. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1959; Coruri pentru şcolari şi tineret. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1960; Album de lieduri din creaţia compozitorilor clasici. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1961 (VoI. 1), 1962 (VoI. 2); Coruri din creaţia compozitorilor clasici. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1961 (în colaborare cu Costică Andrei); Cărticica mea. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1962 (Edit. I), 1964 (Edit. II), 1967 (Edit. III); Suntem a ţării primăvară - Coruri pentru pionieri şi şcolari. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1963; Emil Monţia - 111 Doine şi cântece poporale româneşti. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1966; George Breazul - D. G. Kiriac. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1973; D. G. Kiriac - Pagini de corespondenţă. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1974; 198 Macarie Ieromonahul Opere: „Theoreticon”, Bucureşti, Edit. Acad. . Române, 1976; Colinde. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1980; Şcoala muzicală de la Putna: Ms. 56/544/576 I de la Mănăstirea Putna – „Antologhio”, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1980 (în colecţia „Izvoare ale muzicii româneşti”, VoI. III - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu şi Marin Ionescu); Şcoala muzicală de la Putna: Ms. I-26/Iaşi – „Antologhion”, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981 (în colecţia „Izvoare ale muzicii româneşti”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu şi Marin Ionescu); Ioan D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală bizantină. VoI. II. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984; George Breazul - Scrisori şi documente, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984 (VoI. I), 1991 (VoI. II), 1997 (Vol. III); Anne E. Pennington - Muzica în Moldova Medievală / Music in Medieval Moldavia. Cu un eseu de D. E. Conomos. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985 (ediţie bilingvă); Şcoala muzicală de la Putna: Ms. 12(Leipzig- „Antologhion”, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985; Dinu Lipatti - Cinq chansons de Verlaine. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985; G. Breazul - N. Saxu - Carte de cântece pentru copii. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985; George Enescu – „Manuscriptum”: „Cvartetul II pentru două violine, violă şi violoncel în Sol major, op,22, nr.2” (partitura); „Cvartetul pentru . două violine, violă şi violoncel în Do major” (partitura primei părţi). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985; Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion. Colecţia „Izvoare ale muzicii româneşti”, Vol. VI, Monumenta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985. Ediţie îngrijită, adnotată, prefaţată cu studiu introductiv; Manuscrisul de la Dobrovăţ (Ms. 258/Leimonos). Colecţia „Izvoare ale muzicii româneşti”, Vol. XI. Monumenta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1994; Muzicieni români - pagini epistolare, în: Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VII. 1993. Bucureşti, Edit. Acad. Române, 1996.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.6, 2003


Muzicieni