Ioan Bohociu
- compozitor -
(n. 21.08.1874 Crăieşti - Galaţi – m. 13.04.1944 Vida - Ilfov)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul Bucureşti (1893-1897), cu Gheorghe Brătianu şi D.G. Kiriac (teorie-solfegiu), Eduard Wachmann (armonie, contrapunct), perfecţionându-se la Leipziger Konservatorium (1901-1903), cu Solomon Jadassohn (teorie-solfegiu, instrumentaţie, compoziţie), Stephan Krell (armonie, contrapunct), Carl Reinecke (compoziţie) şi Heinrich Zoller (compoziţie). Paralel a urmat Şcoala superioară de comerţ din Bucureşti (1893) şi Facultatea de chimie din Bucureşti (1903).
     
     Profesor de muzică la Liceul de băieţi „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1897-1900 şi 1904-1939); dirijor la corul Episcopiei din Galaţi, la corul şi orchestra Societăţii de gimnastică din Galaţi; fondator (1916) şi dirijor (1916-1919) al Orchestrei simfonice din Galaţi. A dirijat Orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice din Bucureşti (1907), Orchestra Sindicatului Muzical din Bucureşti (1919), precum şi alte formaţii corale şi instrumentale din ţară. A întreprins culegeri de folclor. A publicat studii, articole, memorialistică, polemici în „Gazeta artelor”.
     
     A fost distins cu Menţiune la premiul de compoziţie „George Enescu” (1913).

     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: CODRULE, CODRUŢULE (1905), baladă pentru bariton, tenor, cor bărbătesc şi pian (orch.), versuri de Mihai Eminescu p.a., Galaţi, 1907, Corul şi Orch. Lic. V. ALECSANDRI, Ioan Bohociu; CANTATA (1932), concert religios pentru cor bărbătesc şi orch., p.a. Bucureşti, 1933, Cons., Ştefan Popescu, Leipzig, Litogr. Oscar Brandstătter (corurile DOAMNE PRIVEŞTE; DOAMNE ARATĂ-MI; DOAMNE SPRE TINE - fugă).
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ: POEMĂ ROMANTICĂ (1910) , pentru orch. mare (1. IDEAL; 2. DECEPŢII; 3. REALITATE) ; RONDOLETTO PENTRU ORCHESTRĂ (1912), p.a. Galaţi, 26.X.1918, Orch. Simfonică, Ioan Bohociu; SIMFONIA ROMANTICĂ ÎN DO MAJOR {1916), p.a. Galaţi, 1.II.1916, Orch. Simfonică, Ioan Bohociu (ANDANTE); CÎNTEC DE NUNTĂ DIN MOLDOVA (1931), pentru orch. mică; SUITĂ PENTRU ORCHESTRĂ (1932).
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ: OLIMPIA (1896), pian, Bucureşti, Edit. N. Mischonniky, 1896; FUGĂ LA 3 VOCI (1903), pentru pian soLo; PRELUDIU PENTRU 2 VIOLINE ŞI VIOLĂ (1906); ARIA G-DUR MIT FREIEN THEMATISCHEN VARIATIONEN (1906), pentru vioară şi pian (versiune cu orch. 1937), Praga, Edit. Proprie; CVARTET DE COARDE (1930).
     
     MUZICĂ CORALĂ: CORURI. Broşura I, Leipzig, Edit. Proprie (Cuprinde: FĂ, ILEANO, pentru cor mixt, versuri populare; CÎNTEC DE SIRENĂ, canon pentru cor mixt, versuri de Mihai Eminescu; FRĂSINA, pentru cor mixt, versuri populare; ROTUNGIOARE FOI DE PLOP, pentru cor bărbătesc, versuri populare; PRINTRE MIRIŞTI, pentru cor mixt, versuri de G. Tutoveanu; DORUL MEU, pentru cor mixt, versuri populare; CÎNTEC DE PRIMĂVARĂ, pentru cor mixt; versuri de G. Tutoveanu); CORURI, Broşura II. Leipzig, Edit. Proprie (Cuprinde: HERUVIC ÎN RE MAJOR, pentru cor mixt; CA PRE ÎMPĂRATUL, pentru cor mixt; HERUVIC ÎN RE MINOR, pentru cor mixt; CA PRE ÎMPĂRATUL, la major, pentru cor mixt; DOAMNE, AUZI-MĂ, psalm-chenonic pentru cor mixt); CORURI, Broşura III, Leipzig, Edit. Proprie (Cuprinde: VINO-N CODRU NR.1, versuri de Mihai Eminescu, pentru cor mixt; VINO-N CODRU NR.2, idem; IMNUL LICEULUI „ALECSANDRI” - GALAŢI, versuri de C. Calmuski, pentru cor mixt; IMNUL GINTEI LATINE, versuri de Vasile Alecsandri, pentru cor mixt ; HORA UNIRII, versuri de Vasile Alecsandri, pentru voci egale, voci bărbăteşti şi cor mixt; CÎNTĂ PUIUL CUCULUI, versuri populare, pentru cor mixt; PĂDURICEA-I VERDE, versuri populare, pentru cor mixt; BIRUITORII, versuri de I. U. Soricu, pentru cor mixt; 21 COLINDE. Caiet pentru cor mixt, Leipzig, Edit. Proprie; FOAIE VERDE UNTDELEMN (1943), pentru cor mixt (şi versiune pentru voci egale), versuri populare; CORURI PE VERSURI POPULARE, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1961 (Cuprinde: FOAIE VERDE MATOSTAT, pentru cor mixt; MĂI DORULEŢ, pentru cor mixt; DORULE, pentru cor mixt; LINO, LEANO, pentru cor mixt).
     
     MUZICĂ VOCALĂ: DOINA (1906), pentru voce şi pian (orch.), versuri populare; LINO, LEANO, pentru voce şi pian, versuri populare (versiune corală, 1923); SPUNE SPUNE, pentru voce şi pian (orch. mică, 1937), versuri de Forţu; FOAIE VERDE TREI SMICELE, pentru voce şi pian (versiune corală, 1935), versuri populare; DORULE, ARDETE-AR PARA, pentru voce şi pian (versiune corală, 1937), versuri populare; FOAIE VERDE MATOSTAT, pentru voce şi pian (versiune corală, 1938), versuri populare; MĂRITĂ-TE MÎNDRO, pentru voce sau cor (1943) şi pian, versuri populare; CHERUBIN (1938), pentru cor bărbătesc; VIENS DANS LA FORET (1938), pentru cor bărbătesc.
     
     MUZICOLOGIE: ARMONIE ŞI CONTRAPUNCT, în: GAZ. ART., Bucureşti, nr.8, 15.XII.1902 şi nr.9, 25.XII.1902; TONALITĂŢILE ARHAICE, în: GAZ ART., Bucureşti, nr.25, VI.1903.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni