Liviu Comes
- compozitor, muzicolog -
(n. 13.12.1918 Şerel - Hunedoara – m. 28.09.2004 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a început la Conservatorul Municipal din Târgu Mureş (1927-1937) cu Zeno Vancea (teorie-solfegiu, armonie), Maximilian Costin (vioară) şi Olga Costin (pian), apoi a urmat lecţiile particulare cu Marţian Negrea (armonie, contrapunct) şi Franz Xaver Dressler (contrapunct), perfecţionându-se la Conservatorul Cluj Napoca (1946-1950) cu Sigismund Toduţă (compoziţie), Iuliu Mureşianu (orchestraţie), Antonin Ciolan (dirijat) şi Ana Voileanu-Nicoară (pian).
     
     
     
     Paralel a urmat Facultatea de medicină din Cluj-Sibiu (1937-1943), obţinând doctoratul (1943), precum şi Facultatea de litere şi filosofie din Cluj-Sibiu (1942-1944) cu D.D. Roşca (filosofie), Lucian Blaga (filosofia culturii), Liviu Rusu (estetică), Onisifor Ghibu (istoria pedagogiei), Constantin Daicoviciu (istorie) şi Nicolae Mărgineanu (psihologie).
     
     
     
     Asistent (1950-1952), lector (1952-1962), conferenţiar (1962-1967), profesor (1967-1969) la clasele de armonie, contrapunct şi forme muzicale, prorector (1963-1965) şi rector (1965-1970) la Conservatorul Cluj Napoca, profesor la clasa de contrapunct şi fugă (1969-1981), prorector (1971-1974) şi şef de catedră (1979-1981) la Conservatorul din Bucureşti, secretar al Filialei din Cluj Napoca a Uniunii Compozitorilor (1954-1963), secretar al secţiei de creaţie didactică şi pentru copii al Uniunii Compozitorilor din Bucureşti (1977-1990). A scris studii, articole şi cronici în „Muzica”, „Contemporanul”, „Tribuna” (Cluj Napoca), „Astra” (Braşov), „România literară”, „Ulunk” (Cluj Napoca), „Elore”, „Scânteia”, „Făclia” (Cluj Napoca) etc.
     
     
     
     A susţinut emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, conferinţe, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (Italia, URSS şi R.D. Germană). A făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale (Polonia). A colaborat la Dicţionar de termeni muzicali, Bucureşti, 1984. A fost distins cu Ordinul Muncii, clasa III (1965), Ordinul „Meritul cultural”, clasa III (1969), Premiul Academiei Române (1974) şi Premiile Uniunii Compozitorilor (1972, 1976, 1979, 1981, 1985, 1987, 1991 şi 1998).
     
     
     
     Muzician erudit, cultivat deopotrivă în estetică, muzicologie, pedagogie, Comes şi-a concentrat atenţia de creator asupra genurilor vocale (corale) şi instrumentelor camerale, cu predilecţie vădită spre muzica pentru copii. Sondând cu atenţie valenţele melodiei populare româneşti, formulele arhetipale şi ritmurile folclorului străvechi (colindă, cântec de leagăn, bocet), compozitorul a reuşii să-şi închege un limbaj sonor personal, de reală simplitate, prospeţime şi originalitate. Stăpânirea polifoniei renaşterii (prin investigaţiile stilului palestrinian şi al barocului) i-a deschis o perspectivă inedită în valorificarea plurivalentelor melodiei populare româneşti.
     
     
     
     Permanenta sevă şi rezonanţă autohtonă extrasă din modalismul specific melosului naţional, imprimată unui linearism sever a evoluat - prin decantarea mijloacelor de expresie a limbajului contemporan - de la tradiţional, diatonic, spre un serialism cantabil - ce conferă creaţiei compozitorului o lentă modernă. În esenţă, compozitorul a traversai două etape estetico-teoretice fundamentale - de la modal - diatonică (1950-1964) până la loialul cromatic şi serialismul modal (după 1964) - fără a forţa prin bariere artificiale atitudinea înnoitoare a gândirii artistice.
     
     
     
     Liric prin excelenţă, contemplativ, sensibil până la efuziune romantică, Comes, se acomodează mai greu cu formele mari, dramatice, preferând domeniul formelor miniaturale, unde a obţinui succese reale care l-au impus printre creatorii experimentaţi ai genului. Contribuţiile muzicologice relevă rigoare ştiinţifică şi meticulozitate în cercetare, lotul bazat pe o vastă documentare. În domeniul pedagogiei se remarcă bogăţia informaţiei, spiritul de sinteză, exigenţa fală de metodă, dar mai ales vastitatea experienţei didactice. Există o permanentă şi fructuoasă întrepătrundere între investigaţiile de muzicologie - pedagogie şi creaţia artistică, probitatea profesională împrumutând paginilor muzicale virtuţi de perenitate, de parfum arhaic şi de poezie a plaiurilor natale.

     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     
     • Cu fruntea răzimată-n cer (1967), 4 poeme pentru bariton şi orchestră (pian), versuri de Mihai Beniuc (Cu fruntea răzimată-n cer, Prin beznă, Cântec de drum, Zorii balerinei), primă audiţie, Cluj Napoca, 29 decembrie 1968, Filarmonică, Alexandru Şumski;
     
     • Cântec în piatră (1978), oratoriu pentru cvartet vocal, cor mixt şi orchestră, versuri de Ion Brad, Bucureşti, 14 aprilie 1979, Filarmonică, Mircea Basarab;
     
     • Ofrandă transilvană (1987), cantată pentru tenor, cor mixt, cor de copii şi orchestră, versuri de Ion Rahoveanu, Bucureşti, 16 iunie 1988, Orchestra RTV, Răzvan Cernat.
     
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     
     • Divertisment pentru orchestră de coarde (1961), Ploieşti, 14 noiembrie 1981, Filarmonică, Cristian Brâncuşi;
     
     • Suita haiducească (1963), Cluj Napoca, 20 august 1964, Filarmonică, Emil Simon;
     
     • Salbă (1969), 7 variaţiuni pentru orchestră, Cluj Napoca, 30 decembrie 1974, Filarmonică, Emil Simon, Bucureşti, 1977;
     
     • Sarmis (1980), suită coregrafică, Oradea, 10 mai 1982, Filarmonică, Miron Raţiu;
     
     • Mică serenadă pentru orchestră de coarde (1980), Timişoara, 14 noiembrie 1981, Filarmonică, Nicolae Boboc, Bucureşti, litografia ICED, 1981;
     
     • Măguri (1986) poem pentru orchestră, Bucureşti, 18 februarie 1987, Orchestra RTV, Ludovic Bacs.
     
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     
     • Sonată pentru pian (1951), Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1971, idem, în Neue Rumanische Klaviermusik, Koln, 1970 (Melopee);
     
     • Suita pentru pian „Cântece şi jocuri” (1925), 10 piese, Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1969; idem, Bucureşti, litografia Conservatorului, 1980; idem, în „Muzica”, supliment nr. 3, Bucureşti, 1955 (4 piese); idem, în Repertoriu pianistic, vol. VII, Bucureşti, 1963 (6 piese);
     
     • Sonată pentru vioară şi pian (1954), Bucureşti, 1959, idem în Mapa Concursului George Enescu, Bucureşti, 1967;
     
     • Divertisment pentru cvintet de suflători (1964), Bucureşti, 1970;
     
     • Sonată pentru clarinet şi pian (1967), Bucureşti, 1973;
     
     • Improvizaţie lirică pentru violoncel solo (1976), în „Repertoriu instrumental” nr. 4, Bucureşti, 1980;
     
     • Măguri (1977) piesă pentru flaut solo, în „Repertoriu instrumental” nr. 3, Bucureşti, 1980;
     
     • Măguri II (1980), piesă pentru clarinet solo, în „Repertoriu instrumental” nr. 5, Bucureşti, 1984;
     
     • Trio pentru oboi, clarinet şi fagot (1981), Bucureşti, 1987;
     
     • Măguri III (1982), piesă pentru fagot solo;
     
     • Interludiu (1982), pentru violă solo;
     
     • Dialoguri (1988), piesă pentru clarinet, fagot şi percuţie;
     
     • Cvartet de coarde (1989);
     
     • Sonatina pentru oboi şi pian (1992);
     
     • Sonata pentru vioară solo (1995).
     
     
     MUZICĂ CORALĂ
     
     • 10 Coruri bărbăteşti (1953), prelucrări de folclor, versuri populare (1. N-auzi mândro?, 2. Săracă inima mea, 3. Până-i omul tinerel, 4. Tinerel pe drum mă duc, 5. Frunză verde trei cireşe, 6. Pe dealul lui Sântion, 7. Haide fată să te joc, 8. Somnumi-i şi pic de somn, 9. Vai de mine, ce să fie?, 10. Aseară la mândra-n Geaca), Bucureşti, 1956;
     
     • Baladă (1955), pentru cor mixt, versuri populare, în „Lucrări corale polifonice”, supliment nr. 1-3, Bucureşti, 1956; idem în Cântece pentru tineret, Bucureşti, 1972;
     
     • Toate plugurile ară (1955), prelucrare pentru cor mixt, versuri populare, în Culegere de coruri, Cluj Napoca, 1956;
     
     • Glasul popoarelor (1958), pentru cor mixt, versuri de Mihai Beniuc, Bucureşti, 1959;
     
     • Până codrul frunza-şi ţine (1962), prelucrare pentru cor mixt, versuri populare, în Cântece pentru tineret, Bucureşti, 1972;
     
     • Trei pasteluri (1965), ciclu de madrigale pentru cor de femei la trei voci, versuri de George Lesnea (Lacul; Pe munte, Asfinţit), Bucureşti, 1968;
     
     • De-aici pân-la mândra-n vale (1971), prelucrare pentru cor bărbătesc, în Mândră este ţara mea, Bucureşti, 1972;
     
     • Cântec de leagăn (1972), pentru cor de femei la trei voci, versuri populare, în Drumu-i lung şi dorul greu, Bucureşti, 1974;
     
     • Răsai lună (1978), prelucrare pentru cor mixt, versuri populare, Bucureşti, litografia Casei de Creaţie Populară, 1978;
     
     • Cetatea înaltă (1979), poem pentru cor mixt, versuri de Ion Rahoveanu, Bucureşti, 1981; idem în Poeme corale, Bucureşti, 1985;
     
     • Miniaturi corale (1960-1980), prelucrări pentru cor mixt la trei voci (1. Codrule, codre fârtate, 2. Murgule cu coama rară, 3. Foaie verde de mohor, 4. Nai! Nai! Dorule, nai!, 5. Mă luai pe lângă râu, 6. Eu sunt meşter bedecan, 7. Pe sub păduricea deasă, 8. Cântec de joc, 9. De-aş şti badeo că-i veni, 10. Joacă lele!), Bucureşti, litografia Conservatorului, 1981;
     
     • Noapte (1981), madrigal pentru cor mixt, versuri de Demostene Botez, în Poeme corale, Bucureşti, 1985;
     
     • Către pace (1982), pentru cor mixt, versuri de Ion Stoica, în Cântece sub tricolor, Bucureşti, 1984;
     
     • Vară cât veacul (1982), poem pentru cor mixt, versuri de Marius Stănilă, în Poeme corale, Bucureşti, 1985;
     
     • Septemvrie (1985), poem pentru cor mixt, versuri de Lucian Blaga, în Poeme corale, Bucureşti, 1985;
     
     • Poiana (1988) pentru cor la două voci egale, versuri de Elena Dragoş în Cântaţi cu noi, vol. VII, Bucureşti, 1989;
     
     • Veşnică e ţara (1987),pentru cor mixt, versuri de Vitalie Cliuc;
     
     • Psalm 67 „Milostiv fii nouă” (1991), concert religios pentru cor mixt la patru voci;
     
     • Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur (1991), pentru cor mixt la patru voci; idem versiune la două voci (1993);
     
     • Psalmi de restrişte (1996), pentru bariton, cvartet vocal şi cor mixt la patru voci, versuri de Ioan Andrei;
     
     • Zece colinde hunedorene (1997), pentru cor mixt la patru voci, cor de copii la două voci, grup vocal, 2 solişti şi percuţie, versuri populare;
     
     • Liturghia a II-a „Brevis” (1998), pentru cor la două voci egale.
     
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     
     • Cu fruntea răzimată-n cer (1965), ciclu de 4 poeme pentru bariton şi pian, versuri de Mihai Beniuc;
     
     • Anotimpuri (1968), ciclu de lieduri pentru mezzosoprană şi pian, versuri de Magda Isanos (Primăvara, Când fânul cosit, Anotimpuri);
     
     • Lebăda (1982), lied pentru tenor (soprană) şi pian, versuri de Şt. O. Iosif, în Patrie, leagăn de dor, Bucureşti, 1984.
     
     
     MUZICĂ DIDACTICĂ ŞI PENTRU COPII
     
     a) Piese pentru ansamblu instrumental:
     
     • Scufiţa roşie (1957), balet în 3 acte pentru ansamblu coregrafic de copii şi pian, libretul de Sorana Mogoş, Cluj Napoca, 1957, Palatul Culturii;
     
     • Miniaturi (1981), pentru orchestră de coarde (Melodie, Joc de copii, Cântec vechi, Urare de anul nou, Bătrâneasca, Roata), Slobozia, 1983, orchestră, Şcoala de Muzică, Bucureşti, 1985;
     
     • Simfonieta piticilor (1982), pentru orchestră de coarde, Deva, 1983, Orchestra Şcolii de Muzică;
     
     b) Piese instrumentale:
     
     • Miniaturi pentru pian (1958-1959), 43 de piese polifonice pe melodii populare româneşti (vol. I: 25 piese; vol. II: 18 piese), Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1968, idem în 20 Miniaturi pentru pian, Bucureşti, 1961;
     
     • 4 Sonatine pentru pian (1966), Bucureşti, 1969, în Sonatine pentru pian de compozitori români, Bucureşti, 1985;
     
     • 4 Schiţe pentru vioară şi pian (1979) (Trei prichindei, Un pisic şi un ghem, Balul bursucilor, De pe deal), în Mici piese româneşti pentru vioară şi pian, Bucureşti, 1983;
     
     • 2 Dansuri din Apuseni (1983), pentru oboi (flaut, clarinet, fagot) şi pian, în Album de piese româneşti pentru instrumente de suflat, Bucureşti, litografia Conservatorului 1984;
     
     • Arie (1983) pentru violoncel (violă, contrabas) şi pian, în Album de piese româneşti pentru violoncel şi pian, Bucureşti, litografia Conservatorului, 1985;
     
     • Inserare (1984), piesă pentru corn (trombon, tubă) şi pian, în Album de piese româneşti pentru corn şi pian, Bucureşti, litografia Conservatorului, 1985;
     
     • Pantomimă (1984), piesă pentru percuţie, în Album de piese româneşti pentru percuţie, Bucureşti, litografia Conservatorului, 1985;
     
     • Doi arici (1996), suită pentru două violine.
     
     c) Piese vocale:
     
     • Primăvara (1959-1962), 30 de cântece la unison şi două voci egale, versuri de poeţi clasici şi contemporani, Bucureşti, 1965;
     
     • Ghicitori. Jocuri muzicale pentru copii (1974), 25 de cântece la unison, versuri de C.A. Munteanu, Bucureşti, 1979;
     
     • 9 Melodii pentru preşcolari (1979), versuri de poeţi români contemporani, în Cântece şi jocuri pentru preşcolari, Bucureşti, 1980;
     
     • Grivei şi Azorel (1980);
     
     • Iepurilă în grădină (1980), cântece pentru două voci egale, versuri de Felicia Donceanu, în Cântaţi cu noi, vol. III, Bucureşti, 1981;
     
     • Rândunelul păcii (1981), pentru solist, cor la două voci şi pian, versuri de Violeta Zamfirescu, în Cântaţi cu noi, vol. IV, Bucureşti, 1983;
     
     • Pionierii către ţară (1982), pentru cor la două voci şi pian, versuri de Radu Cârneci, în Cântaţi cu noi, vol. IV, Bucureşti, 1983;
     
     • Pentru-nvăţătoarea noastră (1982), pentru cor la două voci şi pian, versuri de N. Constantinescu, în Cântaţi cu noi, vol. V, Bucureşti, 1985;
     
     • Cântec pentru patrie (1983), pentru cor la două voci şi pian, versuri de N. Constantinescu, în Cântaţi cu noi, vol. V, Bucureşti, 1985;
     
     • Sunt şoim al patriei voinic (1985), pentru solist, cor la unison şi instrumente de percuţie - jucării, versuri de Nicolae Tache, în Cântaţi cu noi, vol. VI, Bucureşti, 1987;
     
     • La şcoală (1985), pentru cor la unison şi instrumente de percuţie-jucării, versuri de Elena Dragoş, în Cântaţi cu noi, vol. VI, Bucureşti, 1987.
     
     
     MUZICOLOGIE – volume
     
     • Melodica palestriniană, monografie, Bucureşti, 1971, idem Venezia, 1975 (La melodia palestriniana e il canto gregoriano, traducere în italiană de P. Derossi şi T. Sofonea);
     
     • Lumea polifoniei, Bucureşti, 1984.
     
     
     MUZICOLOGIE – studii
     
     • Contribuţii la studiul procesului de creaţie în cântecul popular românesc, în „Muzica” nr. 2, Bucureşti, 1962;
     
     • Asupra unor mijloace pentru introducerea copiilor în muzica vocală polifonică, în „Lucrări de muzicologie” nr. 1, Cluj Napoca, 1965;
     
     • Metodă de iniţiere a copiilor în polifonia la trei voci, în „Lucrări de muzicologie” nr. 4, Cluj Napoca, 1968, idem (în limba engleză), în Music Education in the Modern World, Moscova, 1974;
     
     • L'Importance des formules melodiques dans la definition du style paleslrienien, în „Muzica” nr. 10, Bucureşti, 1975; idem în Alti del Convegno di Studi Palestriniani, Palestrina, 1977;
     
     • Un sistem practic şi eficient de educaţie muzicală în „Muzica” nr. 4, Bucureşti, 1975;
     
     • Principii de modernizare a pedagogiei contrapunctului, în „Muzica” nr. 3, Bucureşti, 1976;
     
     • Tradiţie şi contemporaneitate în arta polifonică, în „Muzica” nr. 9, Bucureşti, 1980;
     
     • Jocul muzical, cel mai adecvat gen pentru vârsta preşcolară, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Cluj Napoca, 1986;
     
     • O metodă de educaţie muzicală prin cântec, la copii de vârstă mică, în „Muzica” nr. 3, Bucureşti, 1987, idem, în „Lucrări de muzicologie”, Cluj Napoca, 1988.
     
     
     MUZICOLOGIE
     
     • Melodica palestriniană, Bucureşti, 1971; idem în italiană (traducere de T. Sofonea - La melodia palestriniană e il canto gregoriano, Venezia, 1975);
     
     • Palestrina et son heritage apres 400 ans, Bucureşti, 1994; idem în italiană (traducere de Marco Boschini, în revista „La Cartellina” nr. 99 (şi următoarele), Milano, 1995.
     
     
     LUCRĂRI DIDACTICE
     
     • Contrapunct. Manual pentru liceele de muzică, Bucureşti, 1977 (în colaborare);
     
     • Studii de contrapunct, în colaborare, Bucureşti, litografia Conservatorului, 1976 (vol. I), 1976 (vol. II), 1979 (vol. III);
     
     • Tratat de contrapunct vocal şi instrumental, în colaborare, Bucureşti, 1986.
     
     
     EDIŢII CRITICE
     
     • Rumanische Klavierminiaturen fur Kinder und Jugendliche, Leipzig, 1976.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.2, 1999

Muzicieni