Sandu Albu
- compozitor şi violonist -
(n. 22.08.1897 Sinaia – m. 23.11.1978 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a început sub îndrumarea lui G. Constanţiu (teorie-solfegiu, 1910-1911) şi Ion Croitoru (1911-1912), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1913-1917) cu Alfonso Castaldi (teorie-solfegiu, armonie), Ioan Scarlatescu (armonie) şi Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară). S-a perfecţionat la Conservatorul naţional din Praga (1920-1922) cu Otakar Sevcik şi Frantisek Ondricek, paralel urmărind - ca auditor - cursurile de istoria muzicii, analiză şi forme muzicale la Universitatea germană din Praga (1920-1922). S-a bucurat de îndrumarea lui George Enescu (1929-1930, 1934-1936), atât în violonistică, cât şi în compoziţie.
     
     Violonist-concertist în ţară şi în străinătate (1922-1975), profesor de vioară şi violă la Brooklyn Conservatory of Music din New York (1927-1928), la J. Hartt School of Music din Hartford, Connecticut, Statele Unite (1928-1929), şef al controlului muzical la Radio-Bucureşti (1935-1937), profesor de vioară la Institute of Fine Arts din Bagdad, Irak (1937-1939, 1945-1950), dirijor al Orchestrei de Stat din Bagdad, Irak (1950-1958), profesor de vioară la Liceul de muzică nr. 2 din Bucureşti (1964-1965, 1967-1968), conferenţiar la clasa de vioară la Institutul pedagogic din Bucureşti (1962-1965), conferenţiar la clasele de muzică de cameră (1964-1966) şi de violă (1965-1967) la Conservatorul din Bucureşti.
     
     A întreprins turnee artistice în Austria (1922, 1956), Cehoslovacia (1922, 1927, 1928, 1929, 1930, 1932, 1933, 1934), Irak (1937, 1938, 1939, 1946, 1952, 1955, 1958), Iran (1939, 1946), Italia (1940), Germania (1942), Iugoslavia (1942), Anglia (1947, 1954), Liban (1947), R.F. Germania (1952, 1954, 1956), Elveţia (1952, 1954, 1955, 1956), Olanda (1954) şi Turcia (1954). A susţinut emisiuni radiofonice. A publicat articole în revista „Muzica”. A fost distins cu Menţiunea I la Premiul de compoziţie „George Enescu” (1942).

     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Lumina care a biruit - Avicena (1951), poem simfonic, primă audiţie, Bagdad, 1951, Orchestra Simfonică de Stat, Sandu Albu;
     • Allegretto giocoso (1959), piesă pentru orchestră;
     • Toccata pentru pian şi orchestră (1959);
     • Trei miniaturi pentru orchestră de coarde (1964).
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Dor de ţară (1938), suită pentru vioară şi pian;
     • Sonata pentru vioară şi pian în stil românesc (1942);
     • Melodii populare româneşti pentru vioară şi pian (1942), Timişoara, 1942; Milano, 1952;
     • Largo pentru vioară şi pian (1957);
     • Siciliana pentru vioară şi pian (1958);
     • Melodie arabă pentru vioară şi pian (19'58);
     • Elegie pentru violoncel şi pian (1958);
     • Siciliana pentru violoncel şi pian (1958);
     • Andante pentru cvartet de coarde (1958);
     • Cântec de leagăn (1959), pentru vioară şi pian;
     • Concertino nr.1 în Sol major pentru vioară şi pian (1960), Bucureşti, 1964;
     • Concertino nr.2 în Do major pentru vioară şi pian (1960);
     • Concertino nr.3 în Re major pentru vioară şi pian (1960);
     • Siciliana pentru cvartet de coarde (1964);
     • Variaţiuni în stil românesc pentru vioară şi pian (1968);
     • Cantabile (1971), capriciu concertant pentru vioară şi pian;
     • Tarantela (1971), capriciu concertant pentru vioară şi pian;
     • Duo suită pentru vioară şi violă (1972);
     • Andante şi Motto perpetuo (1972), pentru vioară şi pian;
     • Împletită (1973), dans românesc pentru vioară şi pian.
     
     MUZICĂ PENTRU PIAN
     • Nocturnă (1966);
     • Preludiu (1966);
     • Vals pentru Alice (1953), Koln;
     • Berceuse tristă (1969);
     • Improvizaţie (1969).
     
     MUZICĂ PENTRU VIOARĂ
     • Suita în stil clasic pentru vioară solo (1922, revista 1942);
     • Triptic (1975), vioară solo;
     • Andante şi fugă pentru vioară solo (1976);
     • Cadenţe pentru vioară solo la Concertul nr. 22 de Giovanni Battista Viotti, Concertele nr. 1 în Si bemol major, nr. 2 în Re major, nr. 3 în Sol major şi nr. 4 în Re major de W.A. Mozart, Concertul nr. 2 în Si minor de N. Paganini.
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Înainte (1968), pentru 2 voci egale şi pian, versuri de Alexandru Bilciurescu;
     • Răsună trompete (1968), pentru 2 voci egale şi pian, versuri de Alexandru Bilciurescu;
     • Tineret de viaţă nouă (1968), pentru 3 voci egale şi pian, versuri de Alexandru Bilciurescu.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Visurile (1921), voce şi pian, versuri de Alexandru Bilciurescu:
     • Şase melodii de toamnă (1939), voce şi pian, versuri de Alexandru Bilciurescu;
     • Vocaliză pentru voce, vioară şi pian (1951);
     • Murgul (1960), voce şi pian, versuri de Alexandru Bilciurescu;
     • Cântec (1961), voce şi pian, versuri de George Coşbuc;
     • Peste vârfuri (1961), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     • De ce-aş fi trist? (1961), voce şi pian, versuri de Tudor Arghezi;
     • Dintre sute de catarge (1963), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     • Stelele-n cer (1963), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     • Din noaptea (1963), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     • În ochii tăi (1963), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     • Cântec (1967), voce şi pian, versuri de Octavian Goga;
     • 10 Romanţe pe texte de Alexandru Bilciurescu (1968);
     • Cântec vechi, cântec nou (1969), versuri de Alexandru Bilciurescu;
     • Iarăşi timpul (1969), voce şi pian, versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Ziorel de ziuă (1969), voce şi pian, versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Ştii tu? (1969), voce şi pian, versuri de Alexandru Macedonski;
     • Se duce (1969), voce şi pian, versuri de Alexandru Macedonski;
     • Trei fete (1969), voce şi pian, versuri de Lucian Blaga;
     • 6 Melodii lirice (1972), voce şi pian, versuri de Alexandru Bilciurescu;
     • Mi-e dor de munţi (1973), voce şi pian, versuri de St. O. Iosif;
     • Cântec sfânt (1973);
     • Pasul mut (1974), voce şi pian, versuri de Eugen Frunză;
     • Şi tânăr dacă nu rămân (1973), voce şi pian, versuri de Eugen Frunză;
     • Ultima frunză (1976), voce şi pian, versuri de Alexandru Bilciurescu;
     • Plânset de greieri (1976), voce şi pian, versuri de D. Anghel.
     
     LUCRĂRI DIDACTICE ŞI INSTRUMENTALE
     • Capriciu în terţe (1960), vioară şi pian;
     • Capriciu românesc (1963), vioară şi pian;
     • Cvartet de viori (1963);
     • 20 Duete progresive în stil românesc pentru 2 viori (1964);
     • Cvartet de viole (1965);
     • Caleidoscopul (1968), studii-capriciu pentru vioară şi pian;
     • Sextologie (1969), capriciu în sexte pentru vioară şi pian;
     • Andante în stil românesc pentru vioară şi pian (1969);
     • Trei studii pentru violă solo (1973).
     
     MUZICOLOGIE
     • Cu vioara prin lume. Amintiri repovestite de Alexandru Bilciurescu, Bucureşti, 1972.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni