Dumitru Botez
- compozitor, dirijor cor şi profesor -
(n. 10.03.1904 Roman – m. 06.10.1988 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul Iaşi (1923-1930), cu Antonin Ciolan (dirijat orchestră), Sofia Teodoreanu, Carol Nosek şi Constantin Baciu (teorie-solfegiu), Ion Ghiga (armonie). Constantin Georgescu (armonie, contrapunct, istoria muzicii), Gavril Galinescu (folclor), Athanasie Theodorini şi Ludwig Acker (vioară) şi Nicolae Teodorescu (muzică de cameră). A urmat Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, obţinând licenţa.
     
     Profesor de muzică la Seminarul „Sf. Gheorghe” şi Şcoala Normală din Roman (1930-1933); violonist în Orchestra Radio din Bucureşti (1933-1945); profesor de muzică la Liceul Militar „Mânăstirea Dealu” din Târgovişte (1938-1942) şi la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din Bucureşti (1942-1949); dirijor de cor (1945-1950) şi director muzical (1947-1949) la Radiodifuziunea Română din Bucureşti; profesor de cor şi dirijat coral (1949-1974), rector (1959-1963) şi profesor consultant (1973-1984) la Conservatorul din Bucureşti; dirijor de cor la Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti (1953-1969) şi la Corul Sindicatelor din Bucureşti (1967-1974).
     
     A fost secretar al biroului de muzică corală la Uniunea Compozitorilor (1969-1986). A fost preşedinte la Comitetul de cultură şi artă al Municipiului Bucureşti (1961-1968), la Societatea Profesorilor de Muzică şi Arte plastice din România (1971-1985). A făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale (Praga, Bucureşti etc.) de concursuri muzicale. A publicat articole în „Muzica”, „Cercetări de muzicologie”, „Contemporanul”, „România liberă”, „Scânteia”, „Clubul”, „Munca”, „Ardealul” (Cluj), „Elore”, „Neuer Weg”, „Steagul roşu”, „Îndrumătorul cultural”, „Cântarea României”, „Flacăra roşie” (Arad), „Zori noi” (Suceava) etc.
     
     A susţinut conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice, emisiuni radiofonice şi de televiziune. A organizat şi a condus cursuri de perfecţionare pentru dirijorii de cor. A armonizat şi a aranjat numeroase cântece muncitoreşti, revoluţionare, antifasciste şi de masă, pe care le-a dirijat în concerte publice, spectacole de gală şi aniversare, emisiuni radiofonice etc. A realizat la Casa de discuri „Electrecord” două discuri omagiale. A semnat cronici şi articole între 1937-1940 cu pseudonimul D. Pârcălabu.
     
     A fost distins cu titlurile de „Artist emerit” (1953) şi „Maestru emerit al artei” (1964), precum şi cu Ordinul Muncii, clasa II (1957), Ordinele „Meritul cultural”, clasa II (1968) şi clasa I (1974), cu Medalia comemorativă „Zoltan Kodaly” din Budapesta (1982) şi cu Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor (1983).

     MUZICĂ CORALĂ
     • Foaie verde de mohor (1931), prelucrare de folclor pentru cor bărbătesc (mixt), versuri populare, în Cântece pentru tineret, Bucureşti, 1972;
     • Bate vântule nu sta (1932), pentru cor mixt, versuri populare, în Cântece pentru tineret, Bucureşti, 1972;
     • În temeiul codrului (1933), cor mixt, versuri de Mihai Eminescu, în Cântece pentru tineret, Bucureşti, 1972;
     • Farul (1935), pentru trei voci egale, versuri de I.U. Soricu;
     • Cântec de drumeţie (1935), pentru două voci egale, versuri de I.U. Soricu, în Cântece pentru tineret, Bucureşti, 1972; idem în Cântecul, prietenul nostru. Antologie 1944-1984, Bucureşti, 1984;
     • Munţii noştri (1936), pentru cor mixt, versuri de Constantin Medeleanu;
     • În noapte (1938), pentru cor bărbătesc, versuri de Al. Stamatiad;
     • Frunză verde dintre vii (1939), pentru cor bărbătesc, versuri populare;
     • Pe sub poale de pădure (1940, revizuită 1947), pentru cor mixt, versuri populare, în D.D. Botez - Coruri, Bucureşti, 1971;
     • De 2000 de ani (1940), pentru cor bărbătesc, versuri de Mircea Rădulescu;
     • Martirii (1940), pentru cor bărbătesc, versuri de Mircea Rădulescu;
     • Hotarul sfânt (1940), pentru cor mixt, versuri de Mircea Rădulescu;
     • Imn tineretului (1945), pentru cor mixt, versuri de A. Toma;
     • Mlădiţe noi (1946), pentru cor bărbătesc, versuri de Ştefan Tita;
     • Elegie de toamnă (1947), pentru cor mixt, versuri de Aurel Constantinescu;
     • Măi bădiţă păunaş (1947), pentru cor mixt, versuri de Mihai Eminescu, Bucureşti, 1949;
     • Pe ogoare înfrăţite (1949), pentru cor mixt, versuri de A. Pascali;
     • La însămânţări (1950), pentru cor mixt, versuri de Ion Marinescu;
     • Din inimă-ţi cânt, ţara mea (1951), pentru cor mixt, versuri de Sanda Ştefan;
     • Primul acoperiş (1952), poem coral pentru cor mixt, versuri de Petre Solomon;
     • Sunt fiu al acestui popor (1953), pentru cor mixt. versuri de Mihai Gavrilă, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1953;
     • Cântec pentru Hunedoara (1956), pentru cor mixt şi pian, versuri de Victor Niţă;
     • Cântec studenţesc (1956), pentru cor mixt, versuri de Ion Brad;
     • Un cântec se-nalţă (1956), pentru cor mixt, versuri de Petre Solomon;
     • Odă eroilor muncii socialiste (1957), pentru cor mixt, versuri de Maria Banuş, în D.D. Botez - Coruri, Bucureşti, 1971;
     • Vine-ntâi mai (1960), madrigal pentru trei voci egale, versuri de Maria Banuş;
     • Să ne jucăm cântând (1961), 24 cântece pe una, două şi trei voci egale, versuri de Cicerone Theodorescu, Ion Jipa, Ion Brad şi Maria Banuş, Bucureşti, 1961;
     • Eu pot să cânt (1961), pentru cor mixt, versuri de Mihai Beniuc;
     • Patria (1966), pentru cor bărbătesc şi pian, versuri de Victor Tulbure;
     • Steagul Unirii (1968), pentru cor mixt şi pian, versuri de D. Vasilescu-Liman;
     • Cântăm a ţării tânără grădină (1969), pentru cor mixt, versuri de Ioan Meiţoiu, în Cântăm a ţării tânără grădină, Turnu Măgurele, 1971;
     • Frunzuliţă, verde fragă (1971), cântec ostăşesc pentru două voci bărbăteşti, versuri de Crişan Constantinescu, în Te apăr şi te cânt, patria mea!, Bucureşti, 1972;
     • Coruri, Bucureşti, 1971 (cuprinde: Pe sub poale de pădure - versuri populare, Bate vântule, nu sta - versuri populare, Partid erou, partid victorios - versuri de Vlaicu Bârna, În temeiul codrului - versuri de Mihai Eminescu);
     • Spre culmi (1972), marş pionieresc pentru două voci egale, versuri de Teodor Bratu, Bucureşti, 1973;
     • Odă Liceului „Roman Vodă” din Roman (1972), pentru cor mixt, versuri de Petru Silberg;
     • De veghe stăm (1973), pentru două voci bărbăteşti, versuri de Vlaicu Bârna;
     • În lume nu-s mai multe Românii (1973), pentru cor mixt, versuri de Victor Tulbure;
     • Patru cântece populare din judeţul Sibiu (1973), suită pentru cor mixt, versuri populare, Bucureşti, 1974 (cuprinde: Bade pentru dumneata, Lasă-mă, măicuţă-n pace, Plânge-mă, maică, cu dor şi Busuioc cu măciulie);
     • Inima noastră (1973), pentru cor mixt, versuri de Ioan Meiţoiu, în Columnele patriei (poeme scenice), Bucureşti, 1973;
     • Ca falnici stejari (1974), marş pentru două voci bărbăteşti, versuri de Jean Gheliuc;
     • La mulţi ani! (1974), cântec pionieresc pentru două voci egale, versuri de Nicuşor Constantinescu, în „Educaţia pionierească”, Bucureşti, 1974;
     • Pentru-al ţării viitor (1974), pentru cor mixt, versuri de Corneliu Şerban, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1974;
     • Cântare omeniei (1974), poem pentru cor mixt, versuri de Corneliu Şerban;
     • Triptic arădan (1974), pentru, cor mixt, versuri populare, Bucureşti, 1976 (cuprinde: Mâine-i târgu la Ineu, Ineuana şi Haide la Ineu);
     • Ai lui Ştefan demni urmaşi (1974), marş pentru două voci bărbăteşti, versuri de Traian Reu, în Te apăr şi te cânt, patria mea!, Bucureşti, 1974; idem în Cântecul, prietenul meu, Bucureşti, 1984;
     • Odă (1974), pentru cor mixt, versuri de Ioan Meiţoiu, Biruinţa străbună (1975), pentru cor mixt, versuri de Ioan Meiţoiu;
     • Ţară de dor (1975), pentru cor mixt, versuri de Corneliu Şerban, Bucureşti, 1979;
     • Cântece oţelarilor gălăţeni (1975), pentru cor bărbătesc, versuri de Sterian Vicol;
     • Plai străluminat (1976), pentru cor mixt, versuri de Ioan Meiţoiu, Bucureşti, litografiat, 1978;
     • Cetăţile de jar (1978), pentru cor, mixt, versuri de Ion Socol;
     • Odă ostaşilor români (1977), pentru cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri;
     • Mărită împlinire din şaptezeci şi şapte (1977), pentru cor mixt, versuri de Alex. Voitin;
     • Poporul puternic e marele faur (1978), pentru cor bărbătesc, versuri de Victor Tulbure;
     • Odă lui Burebista (1979), pentru cor mixt, versuri de Victor Tulbure;
     • Imn pionieresc (1979), cor pentru două voci egale, versuri de Teodor Bratu;
     • Partid, stegar al României (1981), pentru cor mixt, versuri de Nicuşor Constantinescu, în „Muzica” nr. 5-6, Bucureşti, 1981;
     • Colind de pace (1983), pentru cor mixt, versuri de Dan Verona;
     • Patriei, La mulţi ani! (1984), pentru cor mixt, versuri de Nicuşor Constantinescu.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Lăutarul (1933), mică baladă pentru voce înaltă şi pian, versuri de Athanasie Mândra;
     • Câte flori pe Dorna-n sus (1935), pentru voce înaltă şi pian, versuri populare;
     • Foaie verde de-avrămeasă (1935), pentru voce înaltă şi pian, versuri populare;
     • Pădurea mea (1950), pentru voce înaltă şi pian, versuri de George Topârceanu;
     • Şi dacă ramuri bat în geam (1953), pentru voce înaltă şi pian, versuri de Mihai Eminescu.
     
     LUCRĂRI TEORETICE ŞI DIDACTICE
     • Îndrumări pentru dirijorii corurilor de amatori, Bucureşti, 1955;
     • Tratat de cânt şi dirijat coral, Bucureşti, 1982 (vol. I) şi 1986 (vol. II).
     
     EDIŢII CRITICE
     • Din literatura corală clasică, Bucureşti, 1956;
     • Coruri clasice şi preclasice, Bucureşti, 1960;
     • Coruri mixte şi bărbăteşti, Bucureşti, 1961;
     • Piese corale din muzica universală, Bucureşti, 1961;
     • Album de coruri preclasice, Bucureşti, 1963.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni