Nicolae Călinoiu
- muzicolog -
(n. 03.08.1926 Dobriţa - Dolj – m. 27.11.1992 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din Bucureşti (1948-1953) cu George Breazul, Vasile Popovici (teorie solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestraţie), Mircea Basarab (citire de partituri), Ion Vicol, Dumitru Botez (dirijat cor), Zeno Vancea, Adriana Sachelarie (istoria muzicii), Emilia Comişel (folclor), Alexandru Trifu (pedagogie) şi Ion Şerfezi (metodică muzicală).
     
     Învăţător la Şcoala generală din comuna Aninoasa, judeţul Hunedoara (1947-1948), pedagog la Şcoala Medie Tehnică nr.1 din Bucureşti (1949-1950), instructor şi şef de secţie la Consiliul General ARLUS din Bucureşti (1950-1954), instructor şi şef la Comisia de muzică, artă plastică şi arhitectură la CC al P.C.R. (1954-1968), lector (1963-1969), conferenţiar (1969-1982), profesor universitar (din 1982) la catedra de teorie-dirijat-pedagogie şi rector din 1981 la Conservatorul Bucureşti, director la Direcţia Muzicii (1968-1978) şi director la Direcţia Artelor şi Instituţiilor de Spectacole şi Concerte din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (1978-1981), preşedinte la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (din 1982).
     
     A scris studii, articole şi eseuri în „Muzica”, „Studii muzicologice”, „Scânteia”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „România literară”,: „Luceafărul”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Săptămâna culturală a Capitalei”, „Dobrogea nouă” (Constanţa), „Drum nou” (Braşov), „Steaua roşie” (Târgu Mureş), „Cronica” (Iaşi), „La Roumanie d'aujourd'hui” (Bucureşti), „Sovetskaia Muzîka” şi „Muzîkalnaia Jizni” (Moscova) etc. A susţinut concerte-lecţii, conferinţe, referate şi comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (URSS, R.D. Germană şi R.F. Germania). A prefaţat cărţi, albume şi programe ale unor manifestări muzicale cu caracter naţional. A susţinut numeroase emisiuni radiofonice şi de televiziune. A făcut parte din jurii naţionale şi a prezidat numeroase concursuri muzicale.
     
     A fost distins cu Ordinul Muncii, clasa III (1964), Ordinul „Meritul cultural”, clasa TV (1966), Ordinul „Steaua României”, clasa V (1966), Premiul Academiei Române (1966), Ordinul „ 23 august”, clasa IV (1972), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1973), Medalia jubiliară „Bedrich Smetana” (Cehoslovacia - 1975), Ordinul „ 23 august”, clasa V (1979) şi Ordinul „Meritul cultural”, clasa III (1984).

     MUZICOLOGIE - volume
     
     • Muzica în România după 23 August 1944, Bucureşti, 1964 (în colaborare cu Petre Brâncuşi); idem, 1965 (ediţia II revăzută);
     
     • Muzica în România socialistă, Bucureşti, 1973 (în colaborare cu Petre Brâncuşi).
     
     
     MUZICOLOGIE - studii şi articole
     
     • Repertoriul stagiunii muzicale 1969-1970, în „Teatrul” nr. 9, Bucureşti, 1969;
     
     • Probleme ale creaţiei şi vieţii muzicale, în „Muzica” nr. 9, Bucureşti, 1971;
     
     • Folclorul - repertoriu şi specificitate, în „Contemporanul”, Bucureşti, 7 iulie 1972;
     
     • Creaţia şi spectacolul de operă, balet şi operetă, în „Studii muzicologice” nr. 8, Bucureşti, 1972;
     
     • Le Festival „George Enesco”, în „La Romnanie d'aujourd'hui” nr. 8, Bucureşti, 1973;
     
     • Repertoriul - programul ideologic şi artistic fundamental al instituţiilor muzicale de spectacole şi concerte, în „Muzica” nr. 12, Bucureşti, 1974;
     
     • Obiective actuale şi de perspectivă ale creaţiei şi vieţii muzicale, în „Muzica” nr. 3, Bucureşti, 1975;
     
     • Unele probleme actuale privind activitatea de creaţie şi de difuzare a muzicii româneşti, în „Studii muzicologice” nr. 11, Bucureşti, 1976;
     
     • Sub semnul celor trei jubilee, în „Muzîkalnaia Jizni” nr. 6, Moscova, 1977;
     
     • Locul creaţiei muzicale româneşti în repertoriul filarmonicilor şi orchestrelor simfonice, în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1978;
     
     • O mare sărbătoare a muzicii româneşti (Festivalul internaţional „George Enescu”), în „Muzica” nr. 10, Bucureşti, 1979;
     
     • Aspecte privind repertoriul instituţiilor muzicale, în „Muzica” nr. 4, Bucureşti, 1980;
     
     • Ioan D. Chirescu, în „Muzica”, Bucureşti, 3-0, nr. 5 (331), 1980;
     
     • Înalta noastră responsabilitate artistică, în „Muzica” nr. 6, Bucureşti, 1982;
     
     • Vibrantul mesaj de pace al muzicii româneşti, în „România literară”, Bucureşti, 21 iunie 1982;
     
     • Festivalul muzicii româneşti - Iaşi, ediţia a VII-a, în „Muzica” nr. 6, Bucureşti, 1982;
     
     • Adevărata identitate a personalităţii creatoare, în „Muzica” nr. 10, Bucureşti, 1982;
     
     • Une noble vocation, în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1982;
     
     • Caragiale şi muzica, în „Muzica” nr. 11, Bucureşti, 1982;
     
     • Viaţa muzicală contemporană a României Socialiste, în „Muzica” nr. 12, Bucureşti, 1982;
     
     • Deschiderea spre valorile culturii româneşti, în „Muzica” nr. 1, Bucureşti, 1983;
     
     • „Melodii '82” - un remarcabil eveniment artistic, în „Muzica” nr. 4, Bucureşti, 1983;
     
     • Ciprian Porumbescu un eminent artiste patriote, în „Muzica” nr. 7, Bucureşti, 1983;
     
     • Sigismund Toduţă - 75 de ani de la naştere, în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1983;
     
     • Ion Dumitrescu - 70 de ani de la naştere, în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1983;
     
     • Treaptă înaltă de afirmare a formaţiei artistice, în „Contemporanul”, Bucureşti, 16 septembrie 1983;
     
     • Marea Unire - decembrie 1918, în „Muzica” nr. 1, Bucureşti, 1984;
     
     • Muzica - expresie a spiritualităţii româneşti, în „Muzica” nr. 2, Bucureşti, 1984;
     
     • O sărbătoare a muzicii româneşti, în „Contemporanul”, Bucureşti, 14 martie 1984;
     
     • Responsabilităţi ale compozitorilor şi muzicologilor din România socialistă, în „Muzica” nr. 5, Bucureşti, 1984;
     
     • L'Epanouisement de la vie musicale roumaine - partie integrante de l'ample processus de realisation de la societe socialiste midtilateralement developpee, în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1984;
     
     • Cel de-al II-lea Festival muzical internaţional de la Moscova, în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1984;
     
     • Muzica - expresie a spiritualităţii poporului, în „Muzîkalnaia Jizni” nr. 8, Moscova, 1984;
     
     • Însemnări despre muzica României socialiste, în „Sovetskaia Muzîka” nr. 8, Moscova, 1984;
     
     • La unison cu întregul partid şi popor, în „Muzica” nr. 11, Bucureşti, 1984;
     
     • La Journee Internationale de la Musique, în „Muzica” nr. 11, Bucureşti, 1984;
     
     • Viaţa muzicală românească, în „Studii muzicologice” nr. 18, Bucureşti, 1984;
     
     • Responsabilităţile muzicienilor din România socialistă, în „Muzica” nr. 1, Bucureşti, 1985;
     
     • Muzica - un modelator al spiritului uman, în „Muzica” nr. 3, Bucureşti, 1985;
     
     • Două decenii de împliniri în domeniul culturii muzicale, în „Muzica” nr. 6, Bucureşti, 1985;
     
     • Muzica în contemporaneitate, în „Muzica” nr. 7, Bucureşti, 1985;
     
     • Inepuizabilele surse ale creaţiei muzicale militante, în „Muzica” nr. 7, Bucureşti, 1985;
     
     • Înflorirea vieţii muzicale româneşti, în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1985;
     
     • Eveniment cultural de dimensiuni universale, în „Contemporanul”, Bucureşti, 1985;
     
     • George Enescu - omagiu, în „Muzica” nr. 10, Bucureşti, 1985;
     
     • Conştiinţa prezentului şi viitorului, în „Contemporanul” nr. 29, Bucureşti, 1985.
     
     
     EDIŢII CRITICE
     
     • Culegere de cântece, Bucureşti, 1974.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni