Vinicius Grefiens
- compozitor şi profesor -
(n. 27.11.1916 Amărăştii de Jos - Dolj – m. 07.07.2000 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din Bucureşti (1936-1944) cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie, contrapunct, fugă, compoziţie şi orchestraţie), Dimitrie Cuclin (estetică şi forme muzicale), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Ionel Perlea (dirijat orchestră), Ştefan Popescu (dirijat cor), Ion Ghiga (citire de partituri), Paul Jelescu (pian) şi Vasile Filip (vioară). A obţinut licenţa la Facultatea de drept din Bucureşti (1945).
     
     Profesor de teorie muzicală şi pian la Liceul Militar de Muzică din Bucureşti (1941-1942), redactor muzical la Radiodifuziunea Română (1942-1944, 1947-1950), profesor de muzică la diverse licee din Bucureşti (1945-1951), asistent (1951-1957), lector (1957-1962), conferenţiar (1962-1972) şi profesor (1972-1981) la catedra citire de partituri la Conservatorul din Bucureşti. A scris articole, recenzii şi studii în „Muzica”, „România literară” etc. A susţinut conferinţe, prelegeri, concerte-lecţii, comunicări, emisiuni de radio şi de televiziune. A făcut parte din jurii naţionale de concursuri muzicale. A realizat transcripţii instrumentale de pe lucrări clasice (J.S. Bach). A fost distins cu Premiile Uniunii Compozitorilor (1972, 1979, 1996 - Marele Premiu) şi cu Premiul II la Concursul internaţional de Muzică corală de la Tour, Franţa (1976).

     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Broscoiul, măgarul şi privighetoarea (1948), poveste vocal-simfonică pentru solişti, copii şi orchestră, versuri de Daniela Miga, Bucureşti, 27 noiembrie 1948, Orchestra RTV, Constantin Bobescu.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Schiţă rustică (1953), pentru orchestră, Bucureşti, 31 martie 1954, Orchestra Sfatului Popular Bucureşti, Mircea Basarab;
     • Diptic (1964), pentru orchestră de cameră şi 3 instrumente de suflat, primă audiţie, Bucureşti, 5 mai 1967, Orchestra inginerilor, Petru Ghenghea;
     • Şase imagini pentru orchestră (1971), Ploieşti, 18 octombrie 1971, Orchestra Simfonică, Mircea Basarab.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Sonata în Re major pentru pian (1943);
     • Rondo capriccioso (1943), pentru pian;
     • Allegro în fa diez minor pentru pian (1944);
     • Patru miniaturi pentru pian (1955), Bucureşti, 1961 (cuprinde: Evocare, Perpetuum mobile, Cântec de leagăn, Joc voinicesc); idem în Rumanische Klavierminiaturen fur Kinder und Jungendliche, Leipzig, 1976 (Joc voinicesc); idem în 15 Miniaturi pentru pian de Vinicius Grefiens, Bucureşti, 1981;
     • Zece inscripţii pentru pian (1965), (cuprinde: Coral, Pe gânduri, Joc din Pădureni, Puţin balet, Oştile stau faţă-n faţă, Cântec din Pădureni, Bătrânul flaşnetar, Toccatina, Plimbare, Bună dispoziţie), Bucureşti, litografia Conservatorului, 1971; idem în 15 Miniaturi pentru pian de Vinicius Grefiens, Bucureşti, 1981;
     • Istorioara (1968), pentru pian, în 15 Miniaturi pentru pian, Bucureşti, 1981.
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Foicică, foi de fragă (1949), pentru cor mixt, versuri populare;
     • Suită lirică (1965), pentru cor mixt, versuri populare (cuprinde: Cântec de leagăn, Bordeiaş, bordei, bordei, Pi dealu' lu' Tiliormanu', Cântecul păcurariului), Bucureşti, 1956; idem, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1970 (Cântec de leagăn); idem Bucureşti, 1972;
     • Trei cântece din Oltenia (1957), pentru cor mixt, versuri populare (cuprinde: La margine de Olteţ, Plânge-mă maică cu dor, Murgule de când te-am luat), în Cântece din ţara mea, Bucureşti, 1958 (piesele 1 şi 3);
     • Popasuri pe plaiuri (1958), suită pentru cor mixt, versuri populare (cuprinde: Mândruţă la păr negruţă, Muntele cât e de'nalt, Cucule pasăre mică, S-au tăiat pădurile), Bucureşti, 1959;
     • Soarelui noi suntem scut (1959), pentru cor mixt, versuri de Ion Brad, în Noi cântece de masă pentru formaţiile de amatori, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1959;
     • Coral pentru pace (1965), pentru cor mixt, versurile de Felicia Donceanu; idem pentru voci egale / cor bărbătesc şi pian, în Slăvită ţară, Bucureşti, 1978 (cor mixt);
     • Lilioară (1971), pentru cor mixt, versuri de Ion Brad, în Ţara de mâine, Bucureşti, 1976; idem, pentru trei voci egale, în Să cântăm de bucurie, Bucureşti, 1978; idem pentru cor bărbătesc, în Coruri bărbăteşti, Bucureşti, 1983; idem în Cântecul, prietenul nostru, Bucureşti, 1984;
     • Cântec de leagăn (1972), pentru cor mixt, versuri populare, în Coruri de compozitori români contemporani pe melodii şi versuri populare, Bucureşti, 1973; idem în Cântece de leagăn, Bucureşti, 1974;
     • Nimic n-avem mai sfânt şi drag (1972), pentru cor bărbătesc şi pian, versuri de Ion Socol;
     • Tinereţe mândră stea (1972), pentru cor mixt, versuri de Ion Aramă, în Patria mea, frumoasă Românie, Bucureşti, 1972;
     • Doină (1973), poem pentru cor mixt, versuri de Gheorghe Tomozei, Bucureşti, 1975;
     • Românie, ţărm de soare (1974), pentru cor bărbătesc şi pian, versuri de Mircea Radina, în Te apăr şi te cânt, patria mea. Bucureşti, 1974;
     • Cocorii (1975), madrigal pentru cor mixt, versuri Eugenia Burduşa, Bucureşti, 1977; idem în A coeur joie, Lyon, Collections Contemporains, 1981;
     • Plai de-a pururi românesc (1976), pentru cor mixt, versuri de Mircea Radina, în Cântare României socialiste, Bucureşti, 1977;
     • Meşterul Manole (1977), baladă pentru cor mixt, versuri populare după Vasile Alecsandri, text în limba franceză, 1979;
     • De urări şi datini (1979-1982), şapte secvenţe pentru cor mixt, versuri populare (cuprinde: De leagăn, De nuntă, De fecior de-nsurat, De priveghi, De sorcovă şi belşug, De colindat, De urare), în Madrigale şi coruri contemporane pentru formaţii de cameră, Bucureşti, 1979 (De nuntă); idem în Dulce limbă românească, Bucureşti, 1981 (De leagăn); idem Bucureşti, 1984;
     • Trubadurul (1983), pentru cor mixt, versuri de Felicia Donceanu;
     • La nunta ta (1983), poem de dragoste pentru cor mixt, versuri de Adrian Păunescu;
     • În grădina casei mele (1984), cântec pentru cor de copii şi pian, versuri de Georgeta Moraru;
     • Hora copiilor (1984), cântec pentru cor de copii şi pian, versuri de Georgeta Moraru, în Cântaţi cu noi, vol. VI, Bucureşti, 1987;
     • Iubita adormită (1984), poem pentru voci egale (cor bărbătesc), versuri de Antioh Cantemir;
     • Către tânăra generaţie (1985), poem coral pentru voci mixte, versuri de Nichita Stănescu, în Participare, dezvoltare, pace!, Bucureşti, 1985;
     • Codrule, Măria-Ta (1986), elegie corală pentru voci mixte, versuri de Mihai Eminescu, în Mândră Românie, Bucureşti, 1986;
     • Doină, doină (1986), elegie corală pentru voci mixte, versuri de Mihai Eminescu;
     • De-aş trăi ca bradu-n munte (1987), elegie corală pentru voci mixte, versuri de Mihai Eminescu;
     • Vremea colindelor (1993), ciclu coral pentru voci mixte (cuprinde: I an ieşiţi voi, boieri mari, Pomuţ răzmuratu, La poarta lu' împăratu', Sus, la naltu cerului, În oraşul Vitleem, Adam dacă a greşit şi Toată oastea creştinească).
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Cântec nostalgic (1954), poem pentru soprană/tenor şi pian, versuri populare;
     • Triptic pentru cvartet vocal şi pian (1958), versuri populare.
     
     LUCRĂRI DIDACTICE
     • Curs practic pentru citire de partituri, Bucureşti, 1966;
     • 20 Exerciţii pentru citire în chei la două voci, Bucureşti, litografia Şcolii Militare de Muzică, 1967;
     • Studii practice pentru citire în chei la două voci, în colaborare, Bucureşti, litografia Conservatorului, 1972;
     • Studii practice pentru citire în cheile corale, în colaborare, Bucureşti, litografia Conservatorului, 1983.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.3, 2000


Muzicieni