Grigore Ghidionescu
- compozitor şi pianist -
(n. 28.06.1901 Geneva, Elveţia – m. 12.02.1968 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a început la Şcoala de Muzică din Geneva (1911, pian), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti 1916-1917) cu Teophil Demetriescu (pian) şi la Cluj Napoca (1926-1927) cu Ilie Sibianu (pian) şi Marţian Negrea (armonie, contrapunct, compoziţie). A urmat cursuri de perfecţionare la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Bucureşti cu Theodor Rogalski (1950, orchestraţie) şi Constantin Bugeanu (1956, contrapunct, citire de partituri). A urmat Facultatea de Drept din Cluj Napoca, obţinând doctoratul în ştiinţe economice şi politice (1930).
     
     Pianist-concertist de muzică de cameră în Cluj Napoca şi Bucureşti. A susţinut numeroase concerte-medalion cu lucrări proprii. A activat ca funcţionar administrativ (şef de secţie) la diverse instituţii publice din Cluj Napoca şi Bucureşti (1923-1951). A fost distins cu Premiul II (medalia de argint) la „Internationaler Wettbewerb” din Budapesta (1928) şi Menţiunea I la Premiul naţional de compoziţie George Enescu din Bucureşti (1943). A scris piese orchestrale pentru muzică de filme documentare şi pentru jurnale cinematografice.

     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Zamolxe (1927), poem simfonic;
     • Encore un instant de bonheur (1928), suită de cinci lieduri simfonice după poeme de H. de Montherlant;
     • Din lumea muncii (1951), suită simfonică;
     • Amintirile pământului (1964), poem vocal simfonic pentru soprană, tenor, bariton, cor mixt şi orchestră mare, versuri de Mihai Beniuc.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ0
     • Legendă românească pentru vioară şi pian (1926);
     • Nocturnă pentru vioară, violoncel şi pian (1943);
     • 10 Preludii pentru vioară şi pian (1955);
     • Trio pentru vioară, violoncel şi pian (1956);
     • Sextet pentru suflători şi pian (1957), poem descriptiv după Petre Ispirescu (Povestea lui Gruia cel Viteaz).
     
     MUZICĂ DE PIAN
     • Imagini pentru pian (1922), trei piese;
     • Mică suită pentru pian (1923);
     • Samovarul (1924), nocturnă;
     • Sonata nr.1 pentru pian (1925);
     • Scrisori şi răspunsuri (1927), suită cu variaţiuni;
     • Fantezie de concert (1926);
     • Preludiu şi toccata pentru pian (1927);
     • Sonata nr. 2 pentru pian (1928);
     • Baladă pentru pian (1939);
     • Preludiu pentru pian (1950);
     • Nocturnă pentru pian (1951);
     • Ionică la circ (1951), suită pentru pian;
     • Piesă concertantă pentru pian (1953);
     • Sonata nr. 3 pentru pian (1953);
     • Mazurca pentru pian (1955);
     • Sonata nr. 4 pentru pian (1955);
     • Studenţii veseli (1957), piesă burlescă.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Trei cântece pe versuri de Rabindranath Tagore (1925), voce şi pian;
     • Doină (1925), voce şi pian, versuri de O. Carp;
     • Cadouri (1926), voce şi pian, versuri de Vladimir Ghidionescu;
     • Cântec de leagăn (1926), voce şi pian, versuri de Puget;
     • Cântec coreean (1951), voce şi pian, versuri de Demostene Botez;
     • Cântecul combinei (1952), voce şi pian, versuri de Demostene Botez;
     • 6 Lieduri pe versuri de Mihai Beniuc (1952), voce şi pian.
     
     LUCRĂRI DIDACTICE
     • 6 Studii de concert (1952). Bucureşti, 1954 (patru piese).

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.3, 2000

Muzicieni