Mircea Bădulescu
- compozitor, dirijor şi profesor -
(n. 03.07.1924 Vaslui – m. 24.07.1999 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul Bucureşti (1948-1956), cu George Breazul (teorie-solfegiu), Marţian Negrea (armonie), Leon Klepper (contrapunct), Mihail Andricu (compoziţie), Theodor Rogalski (orchestraţie), Dumitru D. Botez (dirijat coral), Radu Negreanu (istoria muzicii), Alexandru Tiberiu (folclor), Jean Bănescu (canto) şi Ovidiu Drimba (pian).
     
     Dirijor de coruri amatoare în Bucureşti (1951-1952), referent tehnic de specialitate la Casa Centrală a Creaţiei Populare din Bucureşti (1953-1955); dirijor la Întreprinderea Montaje-Chimice din Bucureşti (1955-1956), dirijor şi director artistic la Orchestra Simfonică Muncitorească din Reşiţa (1956-1957); profesor de muzică la Şcoala generală nr. 2 din Reşiţa (1956-1957); dirijor de cor la Casa Pionierilor din Reşiţa (1956-1957); director la Casa Regională de Cultură din Bocşa-Vasiovei (1956-1957); dirijor la corul de copii al Clubului Învăţământ din Bucureşti (1959-1972); profesor la Şcolile de muzică şi arte plastice nr. 4 din Bucureşti (1958-1959) şi nr. 5 din Bucureşti (1959-1984); dirijor la corul Şcolii de ofiţeri de miliţie din Bucureşti (1960-1973); profesor de muzică la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1962-1964) şi Liceul „Tudor Vladimirescu” din Bucureşti (1964-1967); dirijor la corul Complexului CFR din Feteşti (1979-1983); dirijor la corul Sindicatului Învăţământ din Buftea (1983-1987).
     
     A fondat şi a dirijat coruri de amatori şi ţărăneşti din Banat (Clocotici, Bocşa-Română, Ciudanoviţa). A susţinut conferinţe, concerte-lecţii, prelegeri. A semnat coruri în limba germană cu pseudonimul Michael Binder. A fost distins cu menţiuni de compoziţie la Festivalurile internaţionale ale tineretului şi studenţilor de la Bucureşti (1953) şi Viena (1955).

     MUZICĂ DE TEATRU
     • Înşir'te mărgărite de Victor Eftimiu (1957), muzică de scenă, premieră Reşiţa, 13 noiembrie 1957, Casa de Cultură, Mircea Bădulescu;
     • E greşeală? de Jeni Petrescu (1957), muzică de scenă, premieră Reşiţa, 1 martie 1957, Casa de Cultură, Mircea Bădulescu;
     • Soţul păcălit (Georges Dandin) de Moliere (1957), muzică de scenă, premieră Reşiţa, 20 octombrie 1958;
     • Suflete de hârtie de Dahovicinîi şi Slobodskoi (1958), muzică de scenă, premieră Reşiţa, 24 decembrie 1958;
     • Grupa „Şoimii” raportează (1974), operetă în trei acte pentru copii, libretul de Mircea Bădulescu.
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Ca la Bocşa (1957), poem coral-simfonic pe teme populare, versuri de Mircea Marcu, primă audiţie. Chizătău, 1957, Mircea Bădulescu;
     • În numele vieţii (1960), pentru solist, cor mixt şi orchestră, versuri de Nicolae Nasta.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Şapte schiţe simfonice (1953), pentru orchestră, primă audiţie, Bucureşti, 1953, Orchestra Simfonică Muncitorească Reşiţa, Miron Şoarec;
     • Veghind somnul copilului (1956), poem simfonic;
     • Dans popular din Reşiţa (1956), pentru orchestră mică;
     • Întâlniri pe munte (1961), poem simfonic;
     • Dans din Moldova (1966), pentru orchestră.
     
     MUZICĂ DE FANFARĂ
     • Marş pentru armata populară (1956);
     • Marşul Victoriei (1957);
     • Toate pânzele sus! (1972), marş pentru fanfară pionierească;
     • Gornistul de la Plevna (1984);
     • Marş festiv (1984).
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Cvartet de coarde în Sol major (1960);
     • Impromptu pentru oboi şi pian (1965).
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Cântă ţară voiniceşte (1951), pentru cor mixt, versuri de Mircea Bădulescu;
     • Cântec de bucurie (1954), pentru cor mixt, versuri de Păuna Răzvan, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1954;
     • Sepp und Kathi (1954), pentru două voci egale şi acordeon, versuri de H. Simonis, Bucureşti, Kultureler Wegweiser, 1954;
     • Die Fahne (1954), pentru cor mixt, versuri de H. Simonis, Bucureşti, Kultureler Wegweiser;
     • Gura mândrei (1955), pentru cor mixt şi pian (orchestră), versuri de Mălina Cajal, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1956;
     • Străjeri ai păcii (1955), pentru cor mixt şi pian, versuri de Nicolae Nasta, în Te iubim, te cântăm tinereţe, Bucureşti, 1959;
     • Cei doi fraţi (1958), pentru cor pe voci egale, versuri de Liviu Cernăianu;
     • 6 Cântece pentru copii (1959), pentru două voci egale şi pian, versuri de Crişan Constantinescu (cuprinde: Şoferul, Mecanicul, Dimineaţa, Sare mingea, Răsună pădurea, Oţelarii);
     • Noi suntem primăvara vieţii (1961), pentru cor mixt şi pian, versuri de Nicolae Nasta;
     • În zori (1961), pentru cor mixt, versuri de Liviu Cernăianu;
     • Ţară, bună dimineaţa (1964), pentru cor mixt, versuri de Ion Brad;
     • Partid iubit (1965), pentru cor mixt, versuri de Liviu Cernăianu, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1966;
     • Ţară dragă (1966), pentru două voci egale şi pian, versuri de Liviu Cernăianu, Bucureşti, 1967;
     • Bună dimineaţa (1967), pentru cor mixt, versuri de George Chirilă;
     • Patriei slavă (1968), pentru două voci egale şi pian, versuri de Liviu Cernăianu, Bucureşti, 1968;
     • Autoportret muzical (1968), pentru două voci egale, solişti şi pian, versuri de Mircea Sântimbreanu;
     • Hai la drum! (1969), pentru două voci egale şi pian, versuri de Mircea Bădulescu, în Cântecul, prietenul nostru, Bucureşti, 1984;
     • 6 Madrigale pentru cor de femei (1969), pentru voci egale (cuprinde: La matcă - versuri de Gheorghe Pituţ, E deasă ziua - Petre Ghelmez, Aripile, Mama - Ion Andreiţă, Pentru fiul meu - Emil Giurgiucă, Dor de ploaie - Constanţa Buzea);
     • Oşteanul din Grui (1970), pentru cor bărbătesc şi pian (orchestră), versuri de Ilie Constantin, Ion Socol;
     • Mult se leagănă cel vânt (1972), pentru două voci şi pian, versuri de Ion Ţârlea, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1972;
     • Noi cântăm (1972), pentru două voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1972;
     • Fanfara suntem noi (1972), pentru două voci egale şi pian, versuri de Mircea Bădulescu, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1972;
     • Sunt ostaş al unei ţări frumoase (1973), pentru două voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Să-ţi aminteşti mereu, ostaş! (1973), pentru două voci egale şi pian, versuri de Ion Socol;
     • Bravi ostaşi (1973), pentru două voci egale şi pian, versuri de Ion Socol;
     • Dimineţile ţării (1974), pentru două voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Marşul tanchiştilor (1974), pentru două voci egale şi pian, versuri de Nicolae Nicolae, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1977;
     • Colindă pentru Republică (1975), pentru cor mixt şi pian, versuri de Ion Ţârlea, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare,1976;
     • Spre zări comuniste (1975), pentru cor mixt şi pian (orchestră), versuri de I. Noja;
     • Suntem aici dintotdeauna (1976), pentru două voci egale şi pian, versuri de Nicolae Vârgolici, în Te apar şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1976;
     • Cântec haiducesc (1976), pentru cor mixt şi pian (orchestră), versuri de St. O. Iosif, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1976;
     • Coruri pe versuri de Mihai Eminescu (1976-1977), pentru cor mixt (cuprinde: Dorinţa, Ce s-alegea de noi, De-aş avea, Odă în metru antic, Catrene, Cântec vechi, O dată te văzusem, Venin şi farmec, Ce suflet trist, Frumoasă şi jună, Ah, cerut-am de la zodii, La fereastra despre mare, De-ar fi mijloace);
     • Cântecele muncii (1977), ciclu de cântece pentru copii pe două voci egale, şi pian, versuri de Crişan Constantinescu;
     • Minunată-i România (1977), pentru cor mixt şi pian, versuri de Ion Ţârlea, Bucureşti, 1978;
     • Porţile luminii (1977), suită corală pe versuri de Florenţa Albu, Ion Solia Manolescu şi Ion Socol;
     • Comandantul suprem (1978), pentru cor pe două voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea, în Te apăr şi ie cânt, patria mea, Bucureşti, 1978;
     • Cântec pentru şoimi (1978), pentru cor la unison şi pian, versuri de Ion Ţârlea, în Anotimpul tinereţii (1979), pentru două voci egale şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu;
     • Suntem al ţării viitor (1979), pentru două voci egale, şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu;
     • Pionieri, tot înainte! (1979), pentru două voci egale şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu;
     • 10 Proverbe cu cântec (1980), pentru una-două voci şi pian, versuri de Ion Socol şi Liviu Cernăianu, în Cântaţi cu noi, Bucureşti, 1986 (cuprinde: Întâi, judecă-te singur, Leneşul mai mult aleargă, Unde-s doi, puterea creşte, Când alergi după doi iepuri, Lauda de sine, nu miroase bine, Mâţa cu clopoţei nu prinde şoareci, Bine faci, bine găseşti, Cine tace, mai mult face, Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face, Nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi);
     • Cântec comunist (1980), pentru cor mixt şi pian, versuri de Ion Ţârlea, în Partid al marilor izbânzi, Bucureşti, 1981;
     • Pace mileniului trei (1982), pentru cor mixt şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Salut minerilor (1982), pentru cor bărbătesc şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu;
     • Dragostea de muncă (1983), pentru două voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Oţelari ai României (1983), pentru cor bărbătesc şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu;
     • Veniţi ai păcii, porumbei (1983), pentru două voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Renaştere (1984), pentru trei voci egale, versuri de Virgil Teodorescu;
     • Tineret comunist (1984), pentru voci egale şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu;
     • Florile Terrei (1984), pentru voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Tinereţea noastră (1984), pentru voci egale şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu;
     • Cinstire harnicilor ţărani, pentru cor mixt, versuri de Nicuşor Constantinescu, în Cântecele satului socialist, Bucureşti, 1984;
     • Cântaţi cu noi (1986), pentru trei voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Cine-ar fi vinovat (1986), pentru solist, trei voci egale şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Copilărie luminoasă (1986), pentru două voci egale şi, pian, versuri de Nicuşor Constantinescu;
     • Saltă pasul voiniceşte (1987), pentru două voci egale şi pian (fanfară), versuri de Ion Ţârlea.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • România Antiqua (1977), ciclu de lieduri pentru mezzo-soprană şi pian, versuri de Ion Brad (cuprinde: Terra Mater, Cetăţi înnegurate, Şarpele fantastic, Rădăcină aeriană, Tabula Traiana).
     
     MUZICĂ UŞOARĂ
     • Crezi tu că mi-e uşor (1957), pentru voce şi pian, versuri de Mircea Bădulescu;
     • Pentru ochii tăi (1971), pentru voce şi pian, versuri de Mircea Bădulescu;
     • Fiule, prietene (1971), pentru voce şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • De ziua ta (1971), pentru voce şi pian, versuri de Mircea Bădulescu;
     • Mărturisire (1974), pentru voce şi pian, versuri de Mircea Bădulescu;
     • Chemări (1975), pentru voce şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Un ţărm de vis (1977), pentru voce şi pian, versuri de N. Em. Vârgolici;
     • Întâlnire pe ninsoare (1978), pentru voce şi pian, versuri de Ion Ţârlea;
     • Măi, Bucureşti (1979), pentru voce şi pian, versuri de Dan Deşliu;
     • Când simt umărul tău lângă mine (1981), pentru voce şi pian, versuri de N. Em. Vârgolici.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni