Nicolae Chirilă
- dirijor şi compozitor -
(n. 04.01.1943 Slatina-Nera - Caraş-Severin)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din Iaşi (1963-1968) cu Constantin Constantinescu (teorie-solfegiu), Achim Stoia (armonie), Vasile Spătărelu (orchestraţie), George Pascu (istoria muzicii), Gheorghe Ciobanu (folclor), Ion Pavalache (dirijat cor) şi Tiberiu Popovici (canto). Profesor şi teorie-solfegiu la Şcoala de Muzică din Oraviţa (din 1970) şi dirijor de cor la Casa de Cultură din Oraviţa (din 1975). A condus diferite formaţii corale de amatori din Reşiţa, Slatina-Nera.

     MUZICĂ DE CAMERĂ
     
     • Baladă pentru vioară solo (1981);
     • Joc de copii (1981), pentru vioară şi pian;
     • Trei piese pentru copii (1982), pentru vioară şi pian;
     • Trio pentru oboi, clarinet şi fagot (1984);
     • Joc din bătrâni (1985), pentru vioară şi pian.
     
     
     MUZICĂ CORALĂ
     
     • Un sat ştie (1970), pentru cor mixt, versuri populare, în „Coruri”, Timişoara, 1972;
     • Hai dor (1973), pentru voci egale, versuri populare, în Culegere de cântece, Reşiţa, 1973;
     • Suită bănăţeană (1975), pentru cor mixt, versuri populare, în Înălţăm un cântec de lumină, Reşiţa, 1978;
     • Steag purpuriu (1975), pentru cor mixt, versuri de Iosif Chirilă;
     • Mândria noastră (1975), pentru cor mixt, versuri de Gh. D. Vasile;
     • Mesaj de pace (1975); pentru cor mixt, versuri de Iosif Chirilă;
     • Eu rămân cu dor (1976), pentru cor bărbătesc, versuri populare;
     • De la Oraviţa-n vale (1977), pentru cor bărbătesc, versuri populare;
     • Paparudă (1978), pentru cor mixt, versuri populare;
     • Cântec şi joc (1979), pentru cor mixt, versuri populare;
     • Coasa tatei (1979), pentru trei voci egale, versuri de Iosif Chirilă;
     • Bădiţa-i harnic la lucru (1980), pentru cor mixt, versuri populare.
     B I B L I O G R A F I E
     
     Crişan, Ion. Strălucirea unei pasiuni, în „Flamura”, Reşiţa, 17.08.1982.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni