Theodor Drăgulescu
- compozitor -
(n. 14.07.1932 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din Bucureşti (1953-1959) cu George Breazul (teorie-solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Zeno Vancea (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Mihail Jora (compoziţie), Alexandru Paşcanu (orchestraţie), Adriana Sachelarie (istoria muzicii), Emilia Comişel (folclor) şi Ovidiu Drimba (pian).
     
     Secretar muzical la Filarmonica din Ploieşti (1959-1962), director al Universităţii Populare din Ploieşti (1960-1962), secretar muzical la Orchestra Simfonică a Cinematografiei din Bucureşti (1962-1966), redactor muzical (1966-1969) şi redactor-şef adjunct (1966-1974) la Redacţia muzicală a Radioteleviziunii Române, consultant artistic la Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti (1974-1984).
     
     A scris studii, articole, cronici muzicale şi recenzii în „Muzica”, „România literară”, „Contemporanul”, „Săptămâna”, „Scânteia”, „Informaţia Bucureştiului” şi „Flacăra Prahovei” (Ploieşti). A susţinut conferinţe, prelegeri, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice, emisiuni de radio şi televiziune. A întreprins călătorii documentare, în Austria, Elveţia, Italia, Finlanda, URSS, Iugoslavia, R.F. Germania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Ungaria, R.P. Chineză şi R.P.D. Coreeană. A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor (1982).

     MUZICĂ DE TEATRU
     • Surâsul Hiroşimei (1960), montaj literar-muzical, versuri de Eugen Jebeleanu, Târgovişte, 9 decembrie 1960, Casa de Cultură;
     • Pălăria florentină (1965), musical în 3 acte după Eugene Labiche şi alţii, primă audiţie, Braşov, 24 iunie 1965, Teatrul Muzical, Theodor Drăgulescu;
     • Un apocalips posibil (1983), operă pentru solişti, recitatori, cor de copii, orchestră şi bandă magnetică, libret de Theodor Drăgulescu.
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Cantata ţărănească (1957), pentru cor mixt şi orchestră, versuri populare. Ploieşti, 27 septembrie 1959, Filarmonică, Eliodor Rău;
     • Aproape un epitaf (1961), oratoriu pentru recitator, solişti, cor mixt şi orchestră, versuri de Salvatore Quasimodo;
     • Cantata de iarnă (1962), pentru tenor şi orchestră de cameră, text de Eugen Barbu;
     • Cantata festivă (1966), pentru cor mixt şi orchestră, versuri de Ion Brad, primă audiţie, Craiova, 19 noiembrie 1970, Filarmonică, Teodor Costin;
     • Suflet de ţară (1981), cantată pentru mezzosoprană, cor mixt şi orchestră, versuri de Radu Selejan, Bucureşti, 1983, Craiova, 9 mai 1981, Filarmonică, Teodor Costin;
     • Ştefan (1983), oratoriu pentru soprană, mezzosoprană, bas, cor mixt şi orchestră, texte populare şi versuri de Dimitrie Cantemir, A.D. Xenopol, Nicolae Iorga, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Sadoveanu, Barbu Delavrancea, Ioan Alexandru şi Adrian Păunescu.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Divertisment (1959, revizuit în 1962), pentru 2 trompete, timpani şi orchestră de coarde, Ploieşti, 28 septembrie 1959, Filarmonică, Ion Baciu;
     • Concert pentru orchestră (1963, revizuit în 1979, sub numele de Partita);
     • Reportaje I (1964), triptic simfonic;
     • Imagini cinematografice (1965), diptic simfonic;
     • Uvertura (1969), Craiova, 27 octombrie 1973, Filarmonică, Teodor Costin;
     • Reportaje II (1974), diptic simfonic (cuprinde: Ogoare noaptea, Peisaj industrial), primă audiţie Iaşi, 6 noiembrie 1975, Filarmonică, Ion Baciu;
     • Poem „In Memoriam” (1979), Bucureşti, 19 mai 1979, Filarmonică, Ilarion Ionescu-Galaţi;
     • Secvenţe ritmice (1982), pentru 2 percuţionişti şi orchestră de cameră;
     • Simfonia „Pax Mundi” (1983), primă audiţie, Bucureşti, 29 septembrie 1983, Orchestra RTV, Iosif Conta;
     • Scene moldo-valahe (1984), suită simfonică;
     • Simfonia de cameră (1985), Bucureşti, 9 octombrie 1986, Orchestra RTV, Ludovic Bacs;
     • Muzică festivă (1988), triptic simfonic.
     
     MUZICĂ DE FILM
     • Zâmbetul (1965), regia C. Musteţea;
     • Balena (1966), regia C. Musteţea;
     • Făt Frumos din fir (1967), regia C. Musteţea;
     • Taina succesului (1967), regia I. Mateescu;
     • Medievală (1968), regia Ştefan Munteanu;
     • Circul (1968), regia L. Ghigorţ;
     • Terra (1975), regia L. Ghigorţ.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Preludii, invenţii şi miniaturi (1956) pentru pian;
     • Variaţiuni şi fugă (1954), pentru pian;
     • Sonata pentru vioară şi pian (1955);
     • Trio pentru clarinet, corn şi violoncel (1957);
     • Scherzo-Toccata (1955, revizuit în 1958), pentru pian;
     • Triptic baroc (1956, revizuit în 1983), pentru pian;
     • Preludiu pentru cvartet de coarde (1960);
     • Scherzo (1960), pentru vioară şi pian;
     • Serenada (1978), pentru vioară, violă, violoncel, clarinet şi pian;
     • Zece improvizaţii pentru clarinet sola (1978);
     • Suita rustică (1979), pentru pian;
     • Capricii pentru clarinet solo (1980);
     • Sonata pentru violoncel solo (1980);
     • Capricii (1981), pentru clarinet şi ansamblu instrumental;
     • Cinci piese pentru pian (1981);
     • Trei miniaturi pentru pian (1981);
     • Portrete şi auto-portrete (1983), pentru pian;
     • Sonata pentru vioară solo (1983);
     • Sonata pentru violă solo (1983);
     • Sonata pentru contrabas solo (1983).
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Convoiul (1956), pentru cor mixt, versuri de Tudor Arghezi;
     • Cântec pentru partid (1959), pentru cor mixt, versuri de Mariana Filimon;
     • Partidului (1964), pentru cor mixt, versuri de Liana Grigorescu;
     • Ceas de seară (1972), madrigale pentru cor mixt, versuri de Theodor Drăgulescu;
     • Cântec de urare (1982), pentru cor de copii, pian, percuţie, versuri de Theodor Drăgulescu;
     • Puf de păpădie (1983), suită pentru cor de copii, versuri de Emil Manu şi Theodor Drăgulescu.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Trei cântece de codru (1953), pentru bariton şi pian (orchestră), versuri de Mihai Eminescu (cuprinde: Ce te legeni codrule, La mijloc de codru des, Peste vârfuri);
     • Pământul acesta (1978), trei lieduri pentru mezzosoprană şi pian, versuri de Radu Sălăjan (cuprinde: Credinţă, Pătimaş, Basm), Bucureşti, 1981.
     
     MUZICOLOGIE - studii
     • Filarmonicile în etapa finală a Festivalului Naţional „Cântarea României”, în „Muzica” nr. 7, Bucureşti, 1977;
     • „Eminesciana III” de Pascal Bentoiu, în „Muzica” nr. 9, Bucureşti, 1977;
     • Oratoriul „Cântarea străbunilor” de Remus Georgescu, în „Muzica” nr. 11, Bucureşti, 1977;
     • Sintaxă şi morfologie cu Sergiu Celibidache, în „Muzica” nr. 3, Bucureşti, 1979;
     • Orchestrele simfonice în etapa finală a Festivalului Naţional „Cântarea României”, în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1979;
     • Realizări şi cerinţe actuale în muzica vocal-simfonică românească, în „Muzica” nr. 8 şi 10, Bucureşti, 1983.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.2, 1999

Muzicieni