Nicolae Chilf
- compozitor şi pianist -
(n. 10.03.1905 Târgu Mureş – m. 23.11.1985 Târgu Mureş)

     Studiile muzicale le-a început la Conservatorul orăşenesc din Târgu Mureş (1913-1923), cu Tonhazy Ferenc (teorie-solfegiu), Zsiszmann Rudolf (armonie), Laszlo Arpad şi Chovan Richard (pian) şi Antalffy Andras (istoria muzicii), continuându-le la Conservatorio Giuseppe Verdi din Trieste (1923-1927) cu Eusebio Curellich (pian), la Ecole musicale din Saint-Leu la-Foret (1931-1932) cu Wanda Landowska şi Ruggero Gerlin (pian, muzică veche) şi la Ecole normale de musique din Paris (1932) cu Alfred Cortoit (pian). S-a perfecţionat la Roma (1933) cu Raffaele Delfrate (compoziţie, orchestraţie). Paralel a urmat Universita degli Studi Economici e Commerciali din Trieste (1923-1927).
     
     Profesor de muzică la Şcoala de Arte şi Meserii (1927-1928) şi Şcoala normală maghiară din Târgu Mureş (1944-1948), profesor de pian la Conservatorul municipal din Târgu Mureş (1948-1949) şi la Liceul de muzică din Târgu Mureş (1949-1967). A susţinut recitaluri de pian şi concerte în Bucureşti, Cluj, Târgu Mureş, Genova, Roma, Napoli, Trieste, Paris etc. A semnat unele creaţii de tinereţe cu pseudonimul C. Siera Leone.
     
     A fost distins cu Menţiunea a II-a (1933) şi Menţiunea I-a (1937) la Premiul de compoziţie „George Enescu”, şi cu Premiul III la Concursul internaţional de compoziţie de la Budapesta (1933).

     MUZICĂ DE TEATRU
     • Aventura din Veneţia (1937), comedie muzicală, libretul de Szabados Arpad, premieră Cluj, noiembrie 1939, Teatrul Maghiar;
     • A gyava nyulacska (Iepuraşul cel fricos) (1955), piesă pentru păpuşi de Kemeny Janos, traducere în limba română de Alexandra Mark, premieră Oradea, decembrie 1956, Teatrul de păpuşi, versiunea originală Târgu Mureş, decembrie 1958, Teatrul de păpuşi, secţia maghiară;
     • Aventurile lui Buratino (1961), piesă pentru păpuşi de Alexandra Mark, după Aleksei Tolstoi, premieră Târgu Mureş, X 1961, Teatrul de păpuşi.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Suită rustică (1937), (cuprinde: În codru, Sărbătoare la ţară, Ciobănaşul, Dans popular românesc), primă audiţie, Târgu Mureş, 1950, Filarmonică, Kozma Geza;
     • Mică suită (1959), primă audiţie, Târgu Mureş, octombrie 1959, Filarmonică, Rapsodia pentru pian şi orchestră (1960);
     • Triptic simfonic (1964), primă audiţie, Târgu Mureş, 1965, Filarmonică, Remus Georgescu;
     • Miniaturi pentru orchestră de cameră (1972), primă audiţie, Târgu Mureş, 5 martie 1973, Filarmonică, Mircea Cristescu;
     • 70 Miniaturi pentru orchestră de coarde (1974), primă audiţie, Târgu Mureş, noiembrie 1976, Filarmonică, Cristian Mandeal.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Berceuse (1934), pentru vioară şi pian;
     • Huţa-huţa (1953), duet pentru viori pentru copii;
     • Cinci piese mici pentru copii (1954), pentru vioară şi pian;
     • Trei improvizaţii pentru flaut solo (1971).
     
     MUZICĂ INSTRUMENTALĂ PENTRU PIAN
     • Carillon (1923), Torino, Casa Editrice Musicale Augusta, 1931;
     • Studiu de concert (1932); idem în variantă pentru xilofon (1970);
     • Suită rustică pentru pian (1933-1937) (cuprinde: Ciobănaşul, Dans popular, În codru, Sărbătoare la ţară);
     • Cele patru anotimpuri (1949), piese pentru copii;
     • Şase piese pentru copii (1950);
     • Suită pentru copii (1959), 8 piese (Primii paşi, Mică poveste, Scherzo, Cântec mic, Canon vesel, În grădină între turturele, Să ne jucăm împreună, De-a baba oarba), Bucureşti, 1961 (ediţia I), 1963 (ediţia II), în Piese pentru pian, Bucureşti, 1978 (De-a baba oarba), în Mici piese româneşti pentru pian, Bucureşti, 1978 (Mică poveste, Canon vesel, De-a baba oarba), în Rumanische Klavierminiaturen fur Kinder und Jugendliche, Leipzig, 1976;
     • Şase bagatele pentru pian (1962), Bucureşti, 1966;
     • Trei piese: Scherzino, Cântec, Dans (1963);
     • Zece miniaturi pentru pian (1970), Bucureşti, 1971.
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Bekeszozat (Cântec pentru pace) (1946), pentru cor mixt, versuri de Medgyes Lajos;
     • Altato dal (Cântec de leagăn) (1952), pentru cor mixt, versuri de Antalffy Endre, în „Muvelodes” nr. 2, Bucureşti, 1954;
     • Haho-haho (Aho-aho) (1952), pentru două voci egale şi pian, versuri de Eszter Horvath, în „Muvelodesi utmutato”, Bucureşti, martie-aprilie 1954;
     • Iskolanknak parja nincsen (Şcoala noastră minunată) (1956), pentru două voci egale şi pian, versuri de Janos Kemeeny, în „Muvelodes”, Bucureşti, septembrie 1956; idem în „Bokreta”, Bucureşti, 1960;
     • Kirandulok dala (Cântecul excursioniştilor) (1959), pentru două voci egale şi pian, versuri de V. Kallos Irma;
     • Tavaszi hivogato (Chemarea primăverii), (1962), pentru trei voci egale, versuri de Zoltan Veress, versiune românească de Zeno Ghiţulescu, versiune germană de Chilf Nicolae, în „Muvelodes”, Bucureşti, octombrie 1971.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Doină cânt, doină suspin (1935), prelucrare pentru voce şi pian, versuri populare;
     • Serenadă (1935), pentru voce şi pian (orchestră) (Columbia);
     • Cântecul mării (1936), pentru voce şi pian (orchestră), versuri de Puiu Maximilian (His Master's Voice);
     • Ringato (Cântec de leagăn), (1945), pentru voce şi pian, versuri de Salamon Errio;
     • Szipen szatt a szegenyig (Frumos se duce sărăcia) (1950), pentru voce şi pian, versuri de Salamon Erno, Bucureşti, ESPLA, 1952.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni