HOME    MUZICIENI ROMÂNI CONTEMPORANI
Haiganuș PREDA-SCHIMEK

Copyright: cIMeC

Data ultimei actualizări:
20 noiembrie 2007

Haiganuș PREDA-SCHIMEK

– muzicolog –

E-mail: haigma.schimek @ yahoo.com

BIOGRAFIA ARTISTICĂ

S-a născut în 1971 la București. A studiat muzicologie la Universitatea de Muzică din orașul natal, clasa prof. Grigore Constantinescu. După absolvire a lucrat în secția de Actualități muzicale a Radiodifuziunii Române(1993-1995).

Între 1995 și 1997 s-a specializat în teoria formelor la Institutul de analiză muzicală al Universității de Muzică și Arte Dramatice din Viena. A colaborat cu Universitatea „La Rioja” din Logroňo, Spania (1999-2002) și a coordonat proiecte de cercetare sub egida Comunității științifice a Austriei (2004, 2006), a Orașului Viena (2007) și a Ministerului Educației, Științei și Culturii din Austria (2007-2009).

Din 2002 participă la întâlniri științifice (Berlin, München, Bonn, Viena, Londra, Belgrad, Varșovia, Vilnius, Riga și București), cu teme legate de teoria formelor și de relații interculturale între Centrul și Sud-Estul Europei. A publicat studii în Österreichische Musikzeitschrift (Viena), Musurgia. Analyse et pratique musicale (Paris), Spaces of Identity. Central Europe and Beyond (Canada), Spiegelungen (München) și Muzica (București). Autoare a unor articole în curs de apariție în Marea Britanie, Germania, Franța și Polonia unde tratează subiecte conexe precum Eusebie Mandicevschi, Leoš Janaček și pianistica anilor 1830 în Paris.

În 2003 a apărut la Editura Muzicală volumul de autor «Formă și melodie între clasicism și romantism». În prezent Haiganuș Preda-Schimek este cercetător afiliat la Institut für Analyse, Theorie und Geschichte der Musik din cadrul Universității de Muzică și Arte Dramatice din Viena. sus

PUBLICAȚII

Carte: Formă și melodie între Clasicism și Romantism, Editura muzicală, București, 2003, 203 p., ISBN 973-42-0340-1

Studii în reviste de specialitate:

1. Heinrich Schenker pro și contra, în: Muzica 2/1996, București, p. 27-49
2. Spațiul și muzica – aspecte ale unei relații neaparente, în: Muzica 3/1998, București, p. 81-96
3. Analogia muzică – organism în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în: Muzica 2/1999, București, p. 68-97
4. Analogia muzică – organism în sens clasic, romantic, modern și postmodern, în: Opus 2/2000, Universitatea de muzică, București, p. 37-44
5. Music Aesthetics of the Enlightenment, Universitatea La Rioja, Spania, 2001, 26 p.
6. Music Aesthetics during Romanticism, Universitatea La Rioja, Logroňo, Spania, 2001, 25 p.
7. Extra-musical Foundations of Music in 17th and 18th Century, Universitatea La Rioja, Logroňo, Spania, 24 p.
8. Musical Genres in Early Baroque, Universitatea La Rioja, Logroňo 2002, 40 p.
9. Heinrich Schütz and the Context of his Epoch, Universitatea La Rioja, Logroňo 2002, 20 p.
10. Analytical Methods on Bach’s Music, Universitatea La Rioja, Logroňo 2001, 25 p.
11. Regarde sur la genèse des quelques notions formelles, în : Musurgia, Analyse et Pratique musicales, Volume X/2, Paris 2003, p. 63-76
12. Eusebius Mandyczewski - Brahms’ Vertrauter. Ein Beitrag zum 150. Geburtstag, în : Österreichische Musikzeitschrift, Viena, 6/2007, p. 23-34
13. Eusebie Mandicevschi, omul în care Johannes Brahms avea încredere, în : Muzica, București 2007
14. Asupra originii câtorva noțiuni formale (motiv, propoziție și perioadă), în: Muzica, 1/2004, București, p. 29-39
15. Wahrnehmung bewirkt Wandlungen. Zur Rolle der kulturellen Wechselbeziehungen der rumänischen Fürstentümer mit dem westlichen Europa von 1821 bis 1859, în: Spiegelungen, München 2007, 16 p.
16. Musical Ties of the Romanian Principalities with Austria between 1821 and 1859, în: Spaces of Identity, York University, Canada, Volume 7, Issue 2/2007, 10 p. [versiune online: www.spacesofindenty.net]

Studii în volum:

1. Analytical Terminology and Compositional Thinking in Music Theory between 1750 and 1840, în: Rimantas Janeliauskas [ed.], Muzikos komponavimo principai., Lietuvos muzikos ir teatro akademija , Vilnius 2004, p. 50-55
2. Interpretare analitică și realitate componistică, în: Monica Lucia Alexandrescu [ed.], George Enescu dintr-o perspectivă contemporană, București 2005, p. 220-224
3. Zur Tätigkeit österreichischer Komponisten in Rumänien des 19. Jahrhunderts în: Audrone Ziuraityte [ed.], Musical Work. Boundaries and interpretations, Vilnius 2006, p. 190-197
4. Musical Migrations in 19th Century Europe. The Austrian-Romanian Case, în: Tatjana Markovic, Vesna Mikic [ed.], Musical Culture and Memory, Belgrad 2008
5. Music Personalities as Instruments of Political Representation. From Webern to Janaček, Bartók and Enescu, în: Ugis Praulins [ed.], The 20th Century and the Phenomenon of Personality in Music, Riga 2007
6. Terminology in Music Analysis between 1770 and 1840, in: Philis Weliver [ed.], Words and Notes in 19th Century, Cambridge University Press 2008
7. Hexameron. Six Hypostases of Piano Music in the 1830s’ Paris, în : Chopin in Paris:The 1830s, Varșovia 2007
8. Janaček et le néofolklorisme, în: Lenka Stranka [ed.], A propos de la musique de chambre et de piano de Leoš Janaček et de ses écrits littéraires, Bärenreiter – Minerva, Paris 2008

Comunicări științifice:

1. Prelucrarea folclorului la George Enescu și Miriam Marbé, Universitatea de muzică, Cluj-Napoca1992
2. Tipologia personajelor de opera buffa în Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini, Institutul italian de cultură, București 1992
3. Anii de studiu ai lui George Enescu la Viena,Ambasada Austriei la Viena și Universitatea de muzică, București 1997
4. Analogia muzică – organism din secolul al 18-lea până în prezent, Universitatea de muzică, București 1998
5. Die Analogie Musik-Organismus im 18. Jahrhundert, Simpozionul „Junge Musikwissenschaft”, Universitatea din Viena, , 1999
6. Motiv, Satz und Periode am Anfang des 19. Jahrhunderts, Université libre, Séminaire d’analyse musicale, Bruxelles 2002
7. Die Begriffe
Satz und Periode zwischen 1790 und 1845, 2. Kongress der Deutschen Gesellschaft für Musiktheorie, München 2002
8. Historischer Begriffswandel. Zur Terminologie der Musikanalyse zwischen 1770 und 1845,
Seminar für Musikwissenschaft, Humboldt Universität, Berlin 2003
9. Interpretare analitică și realitate componistică,
Simpozionul „George Enescu”, București 2003
10. Analytical Terminology and Compositional Thinking in Music Theory between 1770-1840,
4th Conference for Music Theory, Vilnius 2004
11. Reflexionen zur Tätigkeit österreichischer Komponisten in Rumänien des 19. Jahrhunderts, 38th Baltic Conference for Musicology, Vilnius 2004
12. Austrian Composers and the Europeanization of Romanian Music,
7.th Conference for Musicology „Musical Culture and Memory”,University of Arts, Belgrad2006
13. Spätromantik mit moldawischer Prägung. Das Chorwerk Eusebius Mandyczewskis,
Tagung „Chorgesang als Medium von Interkulturalität”, Seminar für Musikwissenschaft, Bonn 2006
14. Music Personalities as Instruments of Political Representation. From Webern to Enescu, Janaček and Bartòk, 39th International Baltic Musicological Conference, Riga 2006
15. Rumänisch-österreichische Musikbeziehungen im 19. Jahrhundert. Eine Analyse aus der Sicht professioneller Migrationen im Osten Europas jener Zeit, IV. Forum România, Österreichisches Ost- und Südosteuropa-Institut (OSI), Viena 2006
16. Hexameron. Sechs Hypostasen kreativer Individualität in der Pariser Pianistik der 1830-er Jahre, VI. International Academic Conference, Narodowy Instytut Fryderyka Chopina, Varșovia 2006
17. Terminology and Music Analysis between 1770 and 1840, Institute of Musical Research: „Words and Notes in 19th Century”, School of Advanced Study, Londra 2007
18. Music in 19th Century Salons of Central and South-Eastern Europe, Poster 40th Baltic Conference for Musicology,Vilnius 2007
19. Musik im städtisch privaten Milieu. Eine Untersuchung aus der Sicht interkultureller Beziehungen zwischen Mitteleuropa und dem Balkan im 19. Jahrhundert, Forum România V, Institutul de cultură român, Viena 2007

Traduceri:

1. Martin Schimek, Neobarocke Elemente im Schaffen Dinu Lipattis (Muzica, 3/1999), 15 p. (din germană în română)
2. Valentina Sandu Dediu, Rumänische Musik nach 1944 (fragmente), Pfau Verlag, Saarbrücken, 2006, 135 p. (din română în germană)

Articole de lexicon
:
1. Clara Haskil, în: Christoph Kammertöns, Siegfried Mauser [ed.], Lexikon des Klaviers, Laaber 2005, pp. 321
2. Rudolf Buchbinder, în: Christoph Kammertöns, Siegfried Mauser [ed.], Lexikon des Klaviers, Laaber 2005, p.134
3. Radu Lupu, în: Christoph Kammertöns, Siegfried Mauser [ed.] Lexikon des Klaviers, Laaber 2005, pp.484

Critică muzicală:

1997 – 2001
– Corespondențe din Viena pentru Radio România, interviuri cu Leon Botstein, René Clemencic, Lothar Knessl, Angelika Kirchschlager, Simina Ivan, Alexandru Badea, Ioan Holender și alții
1993-2001
– Cronici muzicale, articole și interviuri pentru publicațiile „Cotidianul”, „Orfeu”, „Melos”, „Actualitatea muzicală” (București) und K.O.P.F. (Viena)
1993-1995
– Redactor muzical la Societatea Română de Radiodifuziune, secția de Actualități muzicale

REFERINȚE

Viorel Cosma, Muzicieni din România, vol. VIII, București 2005, pp. 139
Iosif Sava, Radiofoniștii : Haiganuș Preda-Ceamurian, în: Panoramic Radio/TV, București 1996 sus
Biografie    Lucrări    UCMR