MUZICIENI ROMÂNI CONTEMPORANI
Smaranda Oteanu-Bunea


Copyright: cIMeC
Data ultimei actualizări:
1 septembrie 2009

Smaranda OŢEANU-BUNEA

– critic muzical –

BIOGRAFIA ARTISTICĂ

STUDII:
  • Absolventă a FACULTĂŢII DE COMPOZIŢIE, clasa prof. Alfred Mendelsohn (1966). A studiat cu: Mihail Jora (compoziţie), Marţian Negrea şi Ion Dumitrescu (armonie), N. Buicliu (contrapunct), Aurel Stroe (orchestraţie) ş.a.
  • Cursuri de specializare în Austria, Germania, S.U.A. şi Canada. Documentare în 25 de ţări.
  • Specializare în Managementul Instituţiilor Artistice în SUA.
  • Prelegeri despre muzică românească la universități americane.

PREMII
  • Premii ale CRITICII MUZICALE: 1979, 1981, 1985, 1988, 1990, 1996, 2000.
  • Premiul de CULTURĂ – Revista CUVÂNTUL – 2004
  • Ordinul MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE CAVALER – 2004
  • PREMIUL PENTRU PUBLICISTICĂ (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor) – 2007
  • PREMIUL ORDINUL ZIARTIŞTILOR CLASA AUR (UZP) – 2007
  • Ordinul MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE OFIȚER – 2011
Nominalizată în:

THE CONTEMPORARY WHO’S WHO (SUA) – 2003;
DICŢIONARUL „2000 DE INTELECTUALI AI SEC. XXI” – editat de INTERNATIONAL BIOGRAPHICAL CENTER , CAMBRIDGE (Anglia) – 2004;
ROCK POP FOLK... remix, Editura Humanitas, 2003;
MUZICIENI DIN ROMÂNIA, vol. Vll ( N – O – P), Editura Muzicală 2004;
ENCICLOPEDIA PERSONALITĂŢILOR DIN ROMÂNIA, Hubners, „Who is Who”, prima ediţie, 2006.

Membru în Board-ul de Consultanţă de la AMERICAN BIOGRAPHICAL INSTITUTE;

DEPUTY DIRECTOR GENERAL of the INTERNATIONAL BIOGRAPHICAL CENTER, CAMBRIDGE (Anglia).


ACTIVITATE
  • membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, membră a Uniunii Criticilor Muzicali, membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti;
  • este vicepreşedinte al Uniunii Criticilor Muzicali;
  • sute de participări la emisiunile muzicale ale posturilor de Radio şi Televiziune (începând cu anul 1961); peste 3000 de cronici și pagini de publicistică muzicală;
  • membră în jurii naţionale şi internaţionale;
  • fondează în 1979, sub egida Asiociaţiei Oamenilor de Artă şi Muzică, COLEGIUL CRITICILOR MUZICALI şi devine secretara cunoscutului Forum. Astfel, lansează în viaţa muzicală festivalurile TINERI DIRIJORI, ENESCU – ORFEUL MOLDAV, TINERE TALENTE ș.a.;
  • DIRECTOR FONDATOR al revistelor Melos, Minison, Monopol (1990) magazine lunare pentru tineret, recordul de popularitate deţinându-l MELOSUL, care ajunge la un tiraj de 300.000 de exemplare. Din 1996, revista MELOS va apare timp de trei ani în formula OPERA – MELOS MAGAZIN. În septembrie 1998, în calitate de director fondator, relansează revista MELOS – publicaţie de critică şi informaţie muzicală (revistă editată de Fundaţia Oedip în colaborare cu Uniunea Criticilor Muzicali). Primul număr a fost dedicat Festivalului Internaţional „George Enescu”. Din 1999 – revista MELOS devine un reper în publicistica de specialitate, în paginile ei semnând condeiele importante ale criticii muzicale;
  • întemeiază în 1990 Fundaţia Jora, actualmente Uniunea Criticilor Muzicali;
  • întemeiază în 1996 Fundaţia Oedip. Devine preşedinte-fondator, realizeaza turneul itinerant VEDETELE OPEREI, cu spectacole în oraşe în care nu există instituţii muzicale profesioniste, pledează pentru creaţia lirică românească;
  • îşi desfăşoară activitatea de critic muzical la principalele cotidiane bucureştene – SCÂNTEIA , ADEVĂRUL – şi la AGENŢIA ROMPRES (1966 – 1995). Apoi, la ziarul ULTIMA ORĂ şi revista MELOS (unde este director fondator); în momentul de față scrie în revista MELOS, pe care o conduce, şi în CRONICA MUZICALĂ ON LINE – pe care a lansat-o în 2005;
  • între 1995-1998 este DIRECTOR GENERAL ARTISTIC al OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE, apoi DIRECTOR MEDIA. În calitate de membru al echipei manageriale al primei scene lirice a ţării sprijină intens creaţia românească, lansează reluări (Hamlet de Pascal Bentoiu), premiere (O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Revuluţia de Adrian Iorgulescu), înfiinţează STUDIOUL OPEREI MODERNE DE CAMERĂ (propune pagini de Anatol Vieru, Dan Dediu etc.), ciclurile de foyer SUNETE ŞI CARAMELE (lecţii deschise pentru copii), MAEŞTRII ÎN DIALOG CU PUBLICUL, ciclul aniversar VISI D'ARTE etc. Editează MELOS–ul în formula OPERA – MELOS MAGAZIN;
  • la 15 octombrie 1998 fondează OPERA COMICĂ pentru COPII – prima companie lirică independentă pentru copii din România, devine director-fondator şi propune vieţii muzicale capodopere de gen cum sunt: Directorul de Teatru de Mozart, La serva padrona de Pergolesi, Pimpinone de Telemann, Bastien şi Bastienne de Mozart, Telefonul de Menotti, Il maestro di cappella de Cimarosa, Poveşti vesele cu duci, marchize şi bufoni (o gală a personajelor celebre), Livietta şi pungaşul de Pergolesi, Cantata cafelei de Bach, Un pedagog de şcoală nouă de Anatol Vieru, Il Signor Bruschino de Rossini, fanteziile coregrafice Pulcinella (one woman show – după Stravinski), Mica balerină (după Minkus) şi De-ale lui Goe (după Mihail Jora), baletele de buzunar Păpuşile Meşterului Coppelius, Frumoasa şi Bestia, Cabaretul Vesel, Don Quijote, Fata rău păzită etc. Colaborează cu vedete ale teatrului liric, cu tinere talente, realizează coproducţii cu Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”. În aprilie 2000, OPERA COMICĂ pentru COPII obţine primele două importante premii pentru Performanţa anului şi Rolul anului, decernate realizatorilor spectacolului Pimpinone, iar Smaranda Oţeanu-Bunea – Premiul Criticii Muzicale, pentru succesul reprezentaţiilor OPEREI COMICE pentru COPII şi aniversarea unui deceniu de apariţie a revistei MELOS;
  • în ianuarie 2000 înfiinţează Forumul Muzical Român (preşedinte de onoare – DAVID OHANESIAN, preşedinte executiv – Smaranda Oţeanu-Bunea) – la care au aderat personalităţi ale diferitelor genuri muzicale (simfonic, folclor, muzică uşoară, muzicologie, publicistică muzicală etc.) – pentru a susţine în faţa forurilor de decizie rezolvarea unor importante probleme care privesc viaţa artistică românească;
  • în perioada aprilie 2000 – decembrie 2002 i se încredințează, din nou, funcția de DIRECTOR la OPERA NAȚIONALĂ DIN BUCUREȘTI, de data aceasta în compania maestrului Ludovic Spiess și, cu experiența sa managerială contribuie activ la relansarea primei scene lirice (este printre puținele femei aflate la cârma primei scene lirice a țării – așa cum arată documentele, în total deținând timp de cinci ani funcții de conducere la ca director general artistic, director media, director);
  • la 16 ianuarie 2003 se instituţionalizează OPERA COMICĂ pentru COPII, prima companie lirică independentă pentru copii din ROMÂNIA, fondată de către Smaranda Oţeanu-Bunea la data de 15 octombrie 1998. După 5 ani de activitate, după lansarea unui repertoriu compus din 15 titluri – capodopere ale literaturii preclasice, clasice, dar şi pagini moderne de muzică românească, după ce a obţinut 5 Premii Naţionale şi a susţinut trei stagiuni permanente cu opere comice şi balete de buzunar la Palatul Naţional al Copiilor (PROIECT CULTURAL aprobat de PRIMARUL GENERAL al Capitalei şi aplaudat în fiecare an de peste 20.000 de tineri spectatori) – OPERA COMICĂ pentru COPII se instituţionalizează sub auspiciile Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Devine astfel cel mai tânăr teatru muzical românesc, se adresează celor mai mici melomani, iar la reprezentaţiile sale sălile sunt arhipline;
  • în octombrie 2010, OPERA COMICĂ pentru COPII a sărbătorit 12 ANI DE LA ÎNFIINŢARE. Are 19 PREMII NAŢIONALE ŞI 15 INTERNAŢIONALE, DIPLOMĂ SPECIALĂ (Croaţia 2004, 2009), PREMIUL DE EXCELENŢĂ (Israel 2006, 2009), PREMIUL SPECIAL (Coreea de Sud 2007), PREMIUL SPECIAL (India 2007), APRECIATION AWARD (India 2008), DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ (Canada 2008), DISTINCȚIA „EXCELENȚĂ ÎN ARTĂ” (Israel 2009), DISTINCȚIA „EXCELENȚĂ ÎN EDUCAȚIE” (India 2009), „PERFORMANȚĂ ÎN ARTĂ” (India 2009), PREMIUL „TINERE TALENTE” (Republica Dominicană 2010), MARELE PREMIU „BRAVISSIMO” (Germania 2010), „SUPER GUEST STAR” (Dubai 2011), PREMIUL DE EXCELENȚĂ NURNBERG (Germania 2011).
    Deţine un portofoliu de 50 titluri (opere, balete clasice, musical-uri, recitaluri extraordinare etc.), peste 150 de reprezentaţii şi cca 50.000 de mici spectatori pe stagiune.
    Din luna iunie 2009, OPERA COMICĂ PENTRU COPII A a devenit prin Hotărârea C.G.M.B. administrator principal al fostului Teatru Giulești. Începând cu stagiunea 2010 – 2011 a prezentat spectacole în FOYER-ul ALB, apoi în SALA STUDIO, iar la 16 septembrie 2011 a inaugurat SALA MARE din Calea Giulești nr.16.
    Până în prezent a susţinut turnee în CROAŢIA, COREEA DE SUD, FRANŢA (Disneyland – Paris), ITALIA, SPANIA, ISRAEL, INDIA, CANADA, SUA, TUNISIA, AUSTRIA, REPUBLICA DOMINICANĂ, GERMANIA, EMIRATELE ARABE UNITE etc. sus

CREAŢIA

1954 – 2 lieduri pe versuri de George Coşbuc (Lordul John şi Rea de plată)
– piese pentru voce şi pian

1960 – 7 lieduri pentru mezzosoprană şi pian pe versuri de Federico Garcia Lorca (Semiluna, Scoica, Tăcerea, Balada Galbenă, Prizoniera, Iazuri mici, Vânător) – ciclul intitulat Scoica

1961 – Capriciu pentru pian. Piesa corală Câmpiile după Gh.Tomozei – ciclul Obrăznicături – 5 piese pentru pian

1962
Lieduri pe versuri de Topârceanu, Beniuc, Bănuţă, Coşbuc (Aeroplan, Dor, Nostalgie, Ispita) și Cântec de gheişă, Frunze de mesteacăn
Ave Maria – cânt pentru bariton şi pian pe versuri de Victoria Dragu
Mozaicpentru violă şi clarinet
Nonet pentru cvintet de suflători şi cvartet de coarde

1963
Variaţiuni pentru pian pe o temă de Bartok
Cântece de dragoste pe versuri de Brecht
Suita în stil clasic pentru orchestră
Recitativ Bergen Belsen pentru voce și ansamblu cameral, pe versuri de Victoria Dragu
Muzica de film intitulată Căutări, pentru pelicula realizată de clasa de regie de la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică

1964
Fuga canonică în epidiapente pentru ansamblu cameral
Poem – sonată pentru pian
Veghe de lună – piesă corală
3 Madrigale pe versuri de Ion Vinea, Blaga, Șt.O. Iosif – pentru cor mixt

1966 – Mişcare simfonică

l967 – Poemul Corale pentru voce şi ansamblu simfonic, pe versuri de Zaharia Stancu

1969 – Madrigal pentru cor mixt pe versuri de St.Popescu

1974 – Muzică pentru filmul documentar Ani

1975
Muzică pentru Teatrul de Păpuşi din Craiova (Croitoraşul cel viteaz)
Muzică pentru Teatrul de Păpuşi din Constanţa (Poveste de iarnă)
Muzică pentru Teatrul Dramatic din Galaţi (Trei farse medievale – Povestiri dintr-o noapte de carnaval, adaptate de Valentin Silvestru)

1976 – Muzică pentru Teatrul Dramatic din Galaţi (Chiriţa în provincie)

1981 – Ciclul de lieduri Cugetări engleze (cinci cântece pentru voce şi pian, prezentate şi în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”)

1982 – Ciclul de lieduri 5 întâmplări din grădina mea pentru voce şi pian, pe versuri de Ana Blandiana

1983 – Trei fabule fără animale – lieduri pentru tenor şi pian după Nicolae Dragoş (varianta voce, orchestră)

1986 – Cugetări persane (voce, pian)

1987 – Cugetări latine ( voce, pian )

1993 – Cugetări strâmbe ( voce, pian)


CĂRŢI DE REPORTAJ , ESEURI, PUBLICISTICĂ MUZICALĂ

1973 – O lume la capăt de lume – (Ceylon, Ed. Sport – Turism)

1983 – Nigeria, ţara ritmurilor fierbinţi (Ed. Albatros)

1986 – In fiecare zi, ziua Planetei Pământ (eseuri, reportaje – Ed. Albatros)

1995 – Cântecele pământului – În căutarea Cerbilor de aur – I (Ecran Magazin)

1996 – Cântecele pământului – În căutarea Cerbilor de aur – II (Ecran Magazin)


DISCURI

1987
Ciclurile de lieduri Trei fabule fără animale și Cugetări persane – la Casa de Discuri Electrecord (voce Cristian Mihăilescu, pian Smaranda Oţeanu)

Imprimarea la Radio şi Televiziune a opusurilor importante: Suita în stil clasic,
Poemul Corale, ciclurile de lieduri ş.a.

CRITICĂ MUZICALĂ

2004 – FILE DE MELOS (Editura ARTPRINT)

2006 – FILE DE ZIAR – VOL.l (Editura ARTPRINT )

2008 – FILE DE ZIAR – VOL.II

Revista Cronica muzicală on-line – Bucureşti, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, 20.09.2007-sus