Valentin TIMARU

CREAŢIA

PREZENȚE LEXICOGRAFICE

Popescu, Mihai – Repertoriul general al creației românești – supliment, Ed. Muzicală, București, 1987, p.77, 128, 150, 175-176
*** Men of Achievement – IBC Cambridge, Sixteenth ed. 1995, p.461;
*** Clujeni ai secolului 20 (dicționar esențial) – ed. Casa cărții de știință, Cluj, 2000, p.317;
*** The New Grove Dictionary of Music and Musicians – second edition, Vol 25, 2000, p. 478;
*** Who's Who în România – ed. princeps 2002, Ed. Pegasus Pres, București, 2002, p.664;
*** International Who's Who in classical music – 2005, ediția 21.


CREAȚIA SCENICĂ (titlurile enumerate în lista creației au fost prezentate cel puțin o dată în concerte publice):

Lorelei operă în două părți, pe un libret de Mariana Vartic (după o idee de Ionel Teodoreanu) (1989)
Ciuleandra balet în două acte, pe un libret de Alexandru Iorga și Livia Tulbure (după o idee de Liviu Rebreanu) (1999-2000)


MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ:

CANTATE

Toate drumurile duc, cantată pentru cor mixt, pian și percuție pe versuri de Lucian Blaga (1971)
Mihai vodă Viteazul, cantată pentru cor mixt, bariton și orchestră pe versuri de Dumitru M. Ion (1976)
Meșterul, cantată pentru cor mixt, recitator și orchestră pe versuri de Nicolae Labiș (1980)
Dați-mi un trup voi munților, cantată pentru cor mixt, orgă și percuție pe versuri de Lucian Blaga (1992)

ORATORII

Cântece de vremuire, oratoriu liric pentru cor mixt, cor de copii, soliști și orchestră pe versuri populare (1979)
Pe urmele mioriței, oratoriu liric pentru cor mixt, soliști vocali și orchestră pe versuri populare (1984)
Liturghia solemnă, (Missa solemnis) cor mixt, soliști și orchestră (Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur) (1999), Înregistrare: CD, 2002


MUZICĂ SIMFONICĂ:

Moment elegiac, schiță simfonică (1970)
Concert pentru vioară și orchestră (1976)
Vocalize II, schiță pentru ansamblu de coarde (1979)
Variațiuni pe un cântec popular, pentru ansamblu de coarde (1980) Publicat: București, Editura Muzicală, 1986
Omagiu lui Enescu, poem pentru vioară solo și ansamblu de coarde (1980), Publicat: București, Editura Muzicală, 1986
Dublu concert pentru contrabas, percuție solo și orchestră (1980)
Simfonia I (1972)
Simfonia a II-a (musica per Ungaretti) (1988)
Simfonia a III-a (Miorița) (1988)
Simfonia a-IV-a (sinfonia giocosa) (1990)
Simfonia a V-a (sinfonia da requiem) (1999), Înregistrare: dublu CD, 2004


MUZICĂ DE CAMERĂ:

Variațiuni pentru pian (1963)
Sonata pentru pian (1965)
Sonata pentru oboi solo (1967)
Cvartetul de coarde nr.1 (1968)
Sonata pentru contrabas pian și percuție (1971)
Cvintet cu harpă (1977)
Miniaturi pentru pian (1980)
Pif-puf-puf, piesă pentru pian și percuție (1988)
Colind – in memoriam Toduță, pentru cvartet de coarde, bandă magnetică și percuție (1991)
Cvartetul de coarde nr. 2, (1992)
Tuba mirum – in memoriam Bodor Tibor, pentru cvartet de tromboni (1993)
Musik für Molly Bloom – 3 piese pentru un percuționist (1993) – Elegie pentru flaut și pian (2001), Meditații pentru clarinet solo (2003), Cvintet de clarinete (2004)


MUZICĂ VOCALĂ:

Cântece de miezul nopții, lieduri pentru bas și pian pe versuri de Labiș, Blaga, Bacovia și Arghezi (1974)
Cântece pe versurile Anei Blandiana (1975)
Parodii vocal-instrumentale, pe versuri de Topârceanu (1987)
Cântece pe versuri de Blaga, (1992)


CREAȚIE CORALĂ:

Diptic pentru cor mixt, pe versuri populare (1962)
Cântecele pădurii, pentru cor mixt (1973)
Vocalize, pentru cor mixt (1974)
Coruri pe voci egale, 15 cântece de copii în câte 5 variante progresive fiecare (1975)
Colo susu, pentru cor mixt (1976)
Toaca, pentru cor mixt, (1976)
Trei coruri pe versuri de Blaga, pentru cor mixt, flaut, 2 vcl., 2 cbs (1977)
2 Cântece aromânești, pentru cor de femei (1977)
Slobozâ-ne gazdă-n casă, pentru cor mixt (1977)
Mândru-și cânt-un cerb în codru, pentru cor mixt (1979)
Cântece pentru copii instrumente și jucării muzicale (1980)
* Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1986
Musica per Ungaretti, 8 miniaturi corale (1980), Publicat în: „Antologia corală de muzică religioasă și cultă”, vol. III, Oradea, 2004
Din cântecele Mariei, rapsodie corală (1981), Publicat în: „Antologia corală de muzică religioasă și cultă”, vol. II, Oradea, 2003
Colinda fetii, pentru cor mixt (1982)
Cântecul cununii, pentru cor mixt (1982)
Vara, poem pentru cor mixt, pe versuri de Coșbuc (1983), Publicat în: „Antologia corală de muzică religioasă și cultă”, vol. II, Oradea, 2003
Muzică pentru Eminescu 5 poeme coral-instrumentale (1983-1986)
1] Peste vârfuri, cor.igl, harpă, vibr.și cor mixt; 2] Lacul cl, fg, harpă și cor mixt; 3] Prin nopți tăcute fl, 2 corni,cor mixt; 4] Dintre sute de catarge, pian, percuție și cor mixt; 5] Se bate miezul nopții cbs, percuție, cor mixt.
Clin-clin, pentru cor mixt (1987)
Sara bună, cor mixt (1987)
Pogorît-o pogorît, cor mixt (1988)
Sculați gazde-Coborît-o coborît, variantele pentru cor de copii (1988)
Moș Crăciun, cor mixt (1990)
Nu fi gazdă supărat, cor mixt (1990)
Elegie, Coral, coruri mixte (1992), Publicat în: „Antologia corală de muzică religioasă și cultă”, vol. I, Oradea, 2002
10 cântece în canon, pentru cor pe voci egale (1992), Publicat: Ed. Litografia Academiei de Muzică, 1992
Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur, pentru cor mixt, clopote și percuție (1994), Publicat în:Premiul Uniunii Compozitorilor pentru anul 1995
Troparul Nașterii, cor mixt (1971), Publicat în: „Antologia corală de muzică religioasă și cultă”, vol. I, Oradea, 2002
Tatăl Nostru, cor mixt (1995), Publicat în: „Antologia corală de muzică religioasă și cultă”, vol. I, Oradea, 2002
In memoriam Inocentii (memoriei lui Inochentie Micu Clein), cor mixt (1997), Publicat în: „Antologia corală de muzică religioasă și cultă”, vol. I, Oradea, 2002
O ce veste ca la Boarta, cor mixt (1998)
Cântece de bejenie, ciclu de coruri mixte (2002), Publicat în: „Antologia corală de muzică religioasă și cultă”, vol. II, Oradea, 2003 Ala-bala, pentru cor de copii, pian și 2 soprane solo (2003)


STUDII DE MUZICOLOGIE:

Schiță de sistematică a modurilor – Lucrări de muzicologie nr.6, Cluj, 1970
Sisteme de intonație – Lucrări de muzicologie nr.8-9, Cluj, 1979
Organizări sonore în prima jumătate a secolului XX – Lucrări de muzicologie nr.10-11, Cluj, 1979
Diapazonul și sistemele de intonație – Lucrări de muzicologie nr.12-13, Cluj, 1979
Analiza simfoniei de cameră a lui George Enescu – vol. Centenarul George Enescu, Ed. Muzicală București, 1981
Tudor Jarda portrait – Revista Muzica /9-1984
Analiza fugilor pentru vioară și violoncel solo – Litografiat Conservatorul Cluj
Aspecte ale formei vectoriale în creația enesciană – Artes 1 / 1995 Academia de Arte Iași
Câteva considerațiuni asupra gramaticii muzicii psaltice – Revista Muzica nr.1 /1996
Observații asupra genului muzical – Revista Muzica nr.2 / 1998
Postumitatea lui Enescu – Artes 2 / 1999 Academia de arte Iași
Configurarea metaforei între vizual și auditiv – Artes 2 / 1999 Academia de arte Iași
Despre conceptul de modulație prin structură – Artes 4/ 2003 Universitatea de Arte „George Enescu” Iași
Imnul ca expresie fundamentală a practicii muzicale de tradiție apostolică – Seminarul Internațional de Imnologie, Timișoara, 11-14 mai 2004


CĂRȚI TIPĂRITE:

Morfologia și structura formei muzicale (Tratat de forme, vol I), Litografiat Academia de Muzică Cluj, 1990
Simfonismul enescian, Publicat: Ed. Muzicală, București, 1992
* Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1993, Premiul Academiei Române pe anul 1993
Principiul Stroficității, Litografiat Academia de Muzică Cluj (Tratat de forme vol. II), 1994
Compendiu de forme și analize muzicale, Publicat: Editura Universității Transilvania, Brașov, 1997
Ansamblul muzical și arta scriiturii pentru diversele sale ipostaze, Editura Institutului Emanuel, Oradea, 1999
Muzica noastră cea spre ființă, Publicat: Editura Axa Botoșani, 2001
Dicționar noțional și terminologic, Publicat: Ed. Univ. Oradea, ediția I 2003, ediția II 2004
Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Publicat: Editura Universității Oradea, 2003
* Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 2003


EXTRASE DIN PRESĂ

„Impulsurile creatoare ale lui Valentin Timaru nu sunt stînjenite de povara acelor obsesii tehniciste atît de frecvente la ora actuală, îndeosebi la nivelul tinerei generații de compozitori, căreia-i aparține. Preocupările sale sunt concentrate în exclusivitate asupra transpunerii pe plan artistic a unui conținut cît mai bogat în idei și sentimente, fapt care duce însă în chip firesc și la relevarea unor elemente originale de suprastructură.” Casiu Barbu. – În: Revista Steaua, 7 iulie 1979, „Valentin Timaru sau echilibrul creației”

„Variațiuni pe un cîntec popular – în interpretarea orchestrei Dinu Lipatti a Conservatorului „Gheorghe Dima” – de Valentin Timaru, este o lucrare așezîndu-se limpede în continuitatea stilistică a unor capodopere ale școlii românești de compoziție” . Viorel Crețu – În: Revista Muzica, nr.1-2 / 1982, „Concert de muzică contemporană”

„Compozitorul clujean Valentin Timaru s-a afirmat în viața muzicală a țării noastre cu lucrări ce pot fi succint caracterizate ca fiind generate de confluența în spațiul sonor al proiecțiilor sensibile ale melosului popular cu tehnici de compoziție mai noi”. Emiliu Dragea – În: Revista Muzica, 6 iunie 1982, „Variațiuni pe un cîntec popular de Valentin Timaru”

„... recitalul din creația compozitorului Valentin Timaru surprinde realmente conturul unei personalități distincte. Cele cinci titluri înscrise în programul recitalului atrag atenția asupra unei dominante: muzica lui Valentin Timaru există prin echilibrul dintre tradiție și inovație”. E. Cornescu – În: Ziarul „Făclia”, 9 martie 1984, „Muzică de Valentin Timaru”

„Concertul Valentin Timaru a fost în măsură să sublinieze în mod elocvent personalitatea unui compozitor ajuns la anii maturității creatoare...Prin creația sa se distinge în componistica clujeană-atît de dăruită, de altfel, de personalități- printr-un lirism care dezvăluie o natură discretă, reflexivă cu acces în zonele profund încărcate de sens ale cuvîntului (scris sau nescris) căruia îi dă glas. Firescul muzicii sale este rodul unor esențiale sublimări, al unui meșteșug componistic pe deplin asimilat și în afara oricăror ostentații”. Nicolae Brînduș - În: Revista Muzica nr.4, aprilie 1984, „Cluj-Napoca”

„... Valentin Timaru se apropie cu bun succes de poetica blagiană, avînd toate instrumentele de investigație de a sonda adîncimea și frumusețea acestei lumi mirifice ... corul și ansamblul de instrumente asociate corului ating o treaptă elevată a discursului. Fragmentul asociat rîndurilor: unde arde patima, /unde cîntă lacrima constituie o pagină de referință în literatura muzicală nouă”. Sigismund Toduță – În: Revista Tribuna nr.7, 12 februarie 1987, „Lucian Blaga cîntat de compozitorii clujeni”

„Ceea ce impresionează în noua simfonie semnată de Valentin Timaru este ambianța generală a unei eufonii obținută în afara melosului și armoniei modale cu nuanță personală. Mai simplu spus, ea sună plăcut, melodios. O muzică eliberată de crispări și angoase. Simfonia a III-a Miorița este un pas înainte făcut (nu oricum) de compozitorul clujean”. Radu Țuculescu – În: Revista Tribuna nr.24, noiembrie 1988, „Simfonia a III-a Miorița de Valentin Timaru”

„«Colind in memoriam Toduță» (1992), primă audiție absolută – este o impresionantă exprimare a inefabilului. Timaru a găsit ceea ce putea fi (poate unicul elocvent) purtător de mesaj: mioriticul”. Elena Șorban – În: Revista Tribuna, 2-8 aprilie 1992, „Portret în timp”

„Nu de puține ori am subliniat acest atribut al creației lui Timaru: lirismul; un lirism de cea mai nobilă sorginte enesciană tributar unui filon folcloric discret, neostentativ, profund și vibrant în același timp”. Cristina Monica Damian – În: Ziarul Tribuna Ardealului, 21 ianuarie 1993, „Certitudinea valorii; Lorelei de V.Timaru”

„Ultimii ani de creație ai compozitorului Valentin Timaru, creație al cărei evantai se dechide larg de la lucrări camerale până la lucrări de mari dimensiuni ca opera Lorelei, conturează tot mai clar un stil Valentin Timaru. Este greu de sintetizat în câteva cuvinte acest stil, așa cum este greu – dacă nu imposibil – a descrie o muzică prin cuvinte”. Diana Ioan – În: Revista Actualitatea muzicală I/oct 1993, „Cu adevărat din suflet”

„Putem considera această muzică semnată responsabil de Valentin Timaru ca o continuare firească a creației românești de cameră a compozitorilor Marțian Negrea, Zeno Vancea, Paul Constantinescu, etc, un cvartet de coarde ce, credem noi, va rămâne în istoria muzicii româneșt”. Emiliu Dragea – În: Ziarul Adevărul de Cluj, 11 octombrie 1999, „Quo vadis musica?”

„... Valentin Timaru crede cu obstinație în vocația individului de a fi el însuși și de a se exprima ca atare, indiferent de curentele estetice sau de conjuncturile socio-politice ale unui moment anume. De aceea, am certitudinea că Valentin Timaru poate fi considerat, fără rezerve, ca unul dintre reperele morale și civice ale ultimelor decenii ale secolului XX”. Despina Petecel-Theodoru – În: Revista Actualitatea muzicală, I/ian 2001, „Valentin Timaru”