Mihaela STĂNCULESCU-VOSGANIAN

– compozitoare –

BIOGRAFIA ARTISTICĂ

Născută pe 7 Mai 1961 la Ploieşti.

STUDII: Absolventă a secţiei de compoziţie a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, promoţia 1985, clasa profesoarei Myriam Marbe. Doctor în muzicologie: 2000.

Experienţă profesională: Profesor de muzică la Școala Generală nr.3 din Giurgiu (1985-1987). Profesor de pian la Școala de Muzică din Ploieşti şi (1988-1990) şi la Liceul de muzică „Dinu Lipatti” din Bucureşti (1990-1991). Asistent universitar la catedra de Contrapunct şi Fugă a Facultăţii de Compoziţie - Muzicologie - Pedagogie Muzicală a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1991-1994) şi din 1994 lector universitar la aceeaşi catedră.

Organizaţii profesionale: Membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România - secţia simfonică din 1990. Membră în Consiliul Director UCMR-ADA din 2001. Membră în International Alliance for Women in Music din 1995. Membră în Consiliul Director SIMC - Societatea Internaţională de Muzică Contemporană - secţia română (din 1999). Preşedinte ARFA - Asociaţia Română a Femeilor în Artă din 2001. Fondatoare a Grupului de Muzică şi Dans Contemporan INTER-ART. Director fondator al stagiunii FORUM-ART. Director al celei de-a 13-a ediţii a Festivalului „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (2003).

PREMII şi distincţii:
Premiul la Concursul de Compoziţie „Gheorghe Dima”: 1984, 1985.
Premiul pentru compoziţie al Uniunii Compozitorilor: 1986.
Premiul International New Music Consortium Composition, SUA: 1998.
Premiul pentru compoziţie Santa Cecilia Alba Adriatica, Italia: 1999.

Burse internaţionale: International Composers Workshop Grant, Amsterdam: 1994. British Association for Central and East European Grant, Londra: 1994, Huddersfield: 1994.

Participare la conferinţe şi simpozioane: Conferinţa cu tema My creation - tradition and modernity, Amsterdam: 1994. Conferinţa cu tema My creation in the Romanian Contemporary Music context la The Fourth Festival of Women Composers, S.U.A. (Indiana of Pennsylvania): 1996, 1998. Comunicări cu temele Romanian Women Composers şi Romanian Women Composers activity between 1998-1999 la Donne in Musica Symposium and Festival, Italia (Fiuggy: 1997, 1998, 1999 şi Roma: 2000). Conferinţă cu tema Romanian Women Composers after 1990 la The XI IAWM Congress, Londra: 1999. Master-class cu tema Directions in Contemporary Music expressed în the own creation.

Turnee internaţionale: Turneu cu ACCORD (Romanian Contemporary Music and Dance Group), New-York: 1998, Washington: 1998. Turneu cu INTER-ART (Contemporary Music and Dance Group), Roma: 2001, Veneţia: 2001, Geneva: 2002. Turneu cu APERTO, Roma: 2002, Veneţia: 2002.

Înregistrări, CD-uri: CD de autor MVCD 1101 cu lucrări simfonice, 1997; CD de autor MVCD 1102 Reverberations cu lucrări camerale şi simfonice, 2000; CD colectiv EM 009, Romanian Anthology, 2002; CD colectiv JPCD0004, 2002; CD colectiv Romanian Women Composers I, 2003; înregistrări speciale la Radiodifuziunea Română.

Activitate interpretativă: Colaborări în calitate de pianist cu Filarmonica din Ploieşti (1986-1992); participări în calitate de pianist, la concerte sau festivaluri de muzică contemporană (Bucureşti, Bacău - 1988-1992); pianist în cadrul grupului INTER-ART, cu promovarea creaţiilor proprii (Washington, 1998).

Alte activităţi: Emisiuni şi interviuri în presă, la radio şi televiziune, în ţară şi în străinătate; iniţierea şi organizarea în Bucureşti a primei ediţii a Stagiunii de artă contemporană FORUM-ART 2001-2002 (muzică, dans, poezie, artă plastică); organizarea în colaborare cu Ministerul Culturii de concerte şi spectacole INTER-ART de promovare a muzicii româneşti contemporane în ţară şi străinătate.

CREAȚIA

LUCRÃRI PENTRU INSTRUMENT SOLO

„Evolutiv” pentru contrabas (1985)
P.a.: 1986: Bucureşti, Ateneul Român
Alte audiţii: 1998: Fiuggy

Sonata pentru clarinet (1990) Durata: 8'15"
P.a.: 1994: Chişinău
Alte audiţii: 1998: New York, Washington; 1996: Darmstadt; 1999: Londra; 2001: Roma
Înregistrare: Bucureşti: UCMR-ADA, 2000, CD de autor MVCD 1102 Reverberations (interpret Emil Sein)

„Intro, Fugato and Synthesis” pentru orgă (1995)
P.a.: 1999: Londra
Alte audiţii: 2000: Roma

„Sax-Suggestions” pentru saxofon soprano, alto şi bariton (1998)
Durata: 9'37"
P.a.: 1998: New York
Alte audiţii: 1998: Washington; 2001: Roma
Înregistrare: Bucureşti: UCMR-ADA, 2000, CD de autor MVCD 1102 Reverberations (interpret Emil Sein)

„Un altra ciaccona” pentru vioară (2001)
P.a.: 2002: Roma
Alte audiţii: 2002: Veneţia, St. Gallen, Hong Kong (World Music Days)
Înregistrare: CD colectiv JPCD0004, 2002

„Monologue” pentru trombon (2001)
P.a.: 2002: Geneva

LUCRÃRI CAMERALE

„Metamorphoses II” pentru flaut şi bandă (1985)
P.a.: 1986: Bucureşti, Ateneul Român

„Zamolxe” - cantată de cameră pentru corn, pian şi percuţie (1986)
P.a.: 1986: Bucureşti, Ateneul Român
Alte audiţii: 1986: Cluj

„Sonata” pentru pian şi fagot (1986)
P.a.: 1987: Bucureşti, Ateneul Român
Alte audiţii: 1988: Bacău

„Interferenţe indice” pentru harpă şi percuţie (1988)
P.a.: 1995: Bucureşti, Ateneul Român
Alte audiţii: 1998: New York; 2001: Roma; 2002: Geneva (versiune coregrafică)
Publicat: Bucureşti: Editura Muzicală, 2001

Trio pentru pian, vioară şi fagot (1990)
P.a.: 1991: Ploieşti
Alte audiţii: 1995: Anvers

„Contrastes” pentru saxofon, percuţie şi pian (1993)
P.a.: 1994: Timişoara
Alte audiţii: 1998: Bucureşti
Publicat: Bucureşti: Editura Muzicală, 2002

„Interferenţe armeneşti” pentru mezzo-soprană, clarinet şi cvartet de coarde (1994-1995)
P.a.: 1996: Bucureşti, Festivalul „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi”
Alte audiţii: 1998: Washington; 2001: Roma; 2002: Geneva (versiune coregrafică)

„Symmetries” pentru oboi, clarinet, fagot, percuţie, pian, vioară şi violoncel (1995)
Durata: 7'32"
P.a.: 1996: Bucureşti, Festivalul „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi”, Muzeul „George Enescu”
Alte audiţii: 1998: Indiana of Pennsylvania; 1999: Huddersfield
Înregistrare: Bucureşti: UCMR-ADA, 2000, CD de autor MVCD 1102 Reverberations ansamblul FIREBIRD (dirijor Barrie Webb)

„Reverberations” pentru trombon şi percuţie (1996)
Durata: 10'29"
P.a.: 1997: Bucureşti, Festivalul „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi”
Alte audiţii: 1999: Fiuggy; 2001: Roma; 2002: Geneva (versiune coregrafică)
Înregistrare: Bucureşti: UCMR-ADA, 2000, CD de autor MVCD 1102 Reverberations, Barrie Webb (trombon) şi Alexandru Matei (percuţie)

„Inter-Flutes” pentru flaut şi fluier (2000)
P.a.: 2000: Bucureşti
Alte audiţii: 2000: Columbia

„Dialogue” pentru trombon şi saxofon (2000)
P.a.: 2001: Roma
Alte audiţii: 2002: Bucureşti

LUCRÃRI SIMFONICE

„Simfonia I” pentru trei grupe de instrumente cadenţiale şi orchestră de coarde (1987)
P.a.: 1988: Ploieşti, Filarmonica
Înregistrare: CD de autor MVCD-1101, 1997

Concert pentru clarinet şi orchestră (1988)
P.a.: 1989: Ploieşti, Filarmonica
Înregistrare: CD de autor MVCD-1101, 1997

„Ipostaze” variaţii pentru orchestră (1990)
P.a.: 1991: Cluj, Filarmonica
Alte audiţii: 1996: Timişoara

„Ego-Visions” pentru orchestră (1992)
P.a.: 1998: Bucureşti, Orchestra Naţională Radio
Alte audiţii: 1999: Iaşi (World Music Days)

„Parallel times” - Simfonia a II-a pentru orgă, percuţie şi coarde (1994-1995)
P.a.: 2002: Bucureşti, Orchestra Naţională Radio

Concert pentru saxofon şi orchestră (1997)
Durata: 20'02"
P.a.: 1998: Bucureşti, Festivalul „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (Orchestra Naţională Radio)
Înregistrare: Bucureşti: UCMR-ADA, 2000, CD de autor MVCD 1102 Reverberations, Filarmonica din Arad (dirijor Barrie Webb, interpret Emil Sein)

„Esences” concert pentru flaut şi orchestră (1999)
P.a.: 2000: Bucureşti, Festivalul „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi”

„Mega-Dialogue” pentru saxofon şi orchestră de suflători (2001-2002)

LUCRÃRI CORALE

„De-a v-aţi ascunselea” poem pentru cor mixt (1988)
P.a.: 1995: Bucureşti, Radiodifuziunea Română
Alte audiţii: 1995: Craiova
Publicat: Bucureşti: Editura Muzicală, 2002

„Credo” poem pentru cor mixt (1998)
P.a.: 1998: Bucureşti

MUZICÃ DE BALET
„Cercul de sticlă” - balet în 3 acte (1986)
P.a.: 1986: Ploieşti, Filarmonica (versiune de concert)

MUZICÃ DE FILM
Muzică pentru filmul artistic „Pasaj” (1990)
P.a.: 1991: Bucureşti

MUZICÃ DE OPERĂ
Visătorul trezit/ The Awake Dreamer (2013) – operă trans-realistă într-un act
P.a.a.: 27 mai 2013: Bucureşti, Opera Națională București în cadrul Festivalului „Săptămâna Internațională a Muzicii Noi” ediția a XXIII-a (scenariu/texte Varujan Vosganian, regia Alexander Hausvater, dirijor Tiberiu Soare; Cu participarea Orchestrei și Corului Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti; interpreţi Constantin Florescu, grupul experimental InterArt şi dansatori)

BIBLIOGRAFIE
Ruxandra Arzoiu - Mihaela Stănculescu-Vosganian, în rev. Muzica, 1995, nr.2
Irinel Anghel - Orientări, direcţii, curente ale muzicii româneşti din a II-a jumătate a secolului XX, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1999
Madleine Karacaşian - De vorbă cu compozitoarea Mihaela Stănculescu-Vosganian despre Interferenţe armene şi altele, în volumul „Cu şi despre Armeni”, Ed. Ararat, 2001

REFERINŢE CRITICE

„...Of the orchestral works, Stanculescu-Vosganian's SAX SYMPHONY-CONCERTO also dedicated Kientzy, made the greatest impact. It is a sprawling score that is extremely dramatic..... The broad sweeping phrases are offset by some extended techniques that create an array of fantastic sound...” ( Joel Crotty, Vivid Review, decembrie 2001)

„...Un artist, un compozitor care a ştiut să-şi structureze personalitatea, făcând acest lucru cu tenacitate, construind şi construindu-se pe sine, cu clarviziune. Aceasta este Mihaela Vosganian, un artist care ştie să întrebe şi să se întrebe, căutându-se, în fapt, pe sine însuşi... Curajul de a elabora o strategie privind actiunea componistică de lungă durată, ne dezvăluie în cazul Mihaelei Vosganian personalitatea artistului ce ştie să se clădească... ” (Dumitru Avakian, Curentul, mai 1999)

„...Sala Radio a găzduit un interesant cocert-portret al compozitoarei Mihaela Vosganian, oferind posibilitatea alăturării unor lucrări foarte diferite ca factură, scrise în ultimul deceniu, de către o creatoare a cărei discreţie şi eleganţă structurală se regăsesc în sonurile imaginate cu profesionalism şi credinţă...” (Anca Florea, rev. Acualitatea muzicală, iulie 1999)

„...Mihaela Vosganian are o forţă a spunerii sonore care o particularizează în spaţiul nostru muzical şi o candidă incertitudine în a se juca cu structurile cele mai incompatibile între ele...” (Fred Popovici, rev. Actualitatea muzicală, iulie 1998)

„...Mihaela Vosganian profită de spaţiu pentru largi respirări şi de timp pentru incursiuni în propriul eu, într-o atmosferă meditativă echilibrată. Compozitoarea preferă culminaţiile fireşti, elaborate, fără epatări, cu atât mai mult cu cât imaginea vizuală declarată are traiectoria sa.” (Vasilica Soiciu-Frunză, rev. Acualitatea muzicală, noiembrie 1999)

„...Muzica gândită de Mihaela Vosganian în aceste cinci lucrări a avut ca unitate pivot ritmul, adus aproape reflex în formularea repetitivă proprie dansului, ca unică soluţie de ordin semantic pentru o ritualică purificare. Melodia evocă un spaţiu sonor interior, sufletesc, în care lumina se singularizează în rază, iar ethosul modal se transfigurează în expresia unui bocet reţinut, el însuşi un fel de trecere integratoare în dimensiunea marelui Tot din Totdeauna...” (George Balint, rev. Actualitatea muzicală, 2001)

„...Cunosc şi alte piese ale compozitoarei şi, în toate toate, am observat această virtute pe care aş defini-o a unei inovaţii fireşti, structurale, ceea ce este foarte valoros... De aceea nădăjduiesc că ea va merge înainte, avansând cu toţi parametrii unei muzici...” (Theodor Grigoriu, din transmisiunea directă la Radio, a „Simfoniei a II-a” de Mihaela Vosganian, martie 2002)

„...Lucrarea pare a fi, peste timpuri, un reflex al sunetului primordial, o coagulare treptată a coerenţelor stăpânite, de la sonoritatea amorfă a corzilor către clarificările finale induse de sonorităţile structurilor organistice. Sunt muzici paralele, sunt planuri paralele ale timpilor acestora. Este o pendulare sensibil exprimată între idea de strictă determinare a evenimentelor, pe de-o parte, şi cea de libertate prevăzută. Este cea mai complexă şi în egală măsură interesantă lucrare a Mihaelei Vosganian” (Dumitru Avakian, rev. Actualitatea muzicală, 2002)