Ioana MEIER-OSTAFI

– violoncel –

BIOGRAFIA ARTISTICĂ

A absolvit Liceul de Muzică din București „Dinu Lipatti” aici debutând ca solistă cu concertul de Eduard Lalo în cadrul Festivalului Tineri soliști.

A urmat Conservatorul de Muzică din București „Ciprian Porumbescu”, la clasa maestrului Serafim Antropov. Deja în timpul studiilor universitare Ioana Meier-Ostafi a câștigat nenumărate concursuri naționale și internaționale atât ca solistă cât și ca interpretă de muzică de cameră, printre altele fiind laureată a concursului Interbalcanic din Thessaloniki. Cu ocazia participării ei la concursul de la Geneva Jeunesse musicale a fost descoperită de marele violoncelist Pièrre Fournier, continuînd la el apoi studiile în mod particular.

Din 1982 până în 1990 a fost membră a Orchestrei Filarmonice din București. Ea a avut o susținută carieră solistică si camerală, care însă prin emigrarea sorei sale în Austria, a fost îngrădită de regimul comunist. Ioanei Meier-Ostafi nu i s-a mai permis să concerteze decât în România, nemaiputând face turnee în străinătate. Cu toate acestea ea și-a continuat activitatea artistică, făcând înregistrări de discuri si înregistrări pentru Radio și Televiziune, precum și moderând mai multe emisiuni la televiziune.

Odată cu schimbarea regimului în 1990 Ioana Meier-Ostafi și-a putut relua cariera internațională ca solistă a Orchestrei de Cameră a Radioteleviziunii Române. A efectuat turnee în Franța, Austria, Germania, Spania, Italia, Belgia și Japonia. Prin căsătoria cu arheologul Prof. Dr. Walter Meier-Arendt s-a stabilit la Frankfurt pe Main.

Pentru activitatea ei artistică Ioana Meier-Ostafi a fost decorată de președintele României 2004 cu Ordinul de Ofițer al Culturii Române. Ea este foarte cunoscută atât în România cât și peste hotare mai ales pentru transcripțiile ei pentru violoncel a multor lucrări de virtuozitate din repertoriul de vioară.

Ioana Meier Ostafi (violoncel) și Stefana Chitta-Stegemann (pian) formeazä duo-ul „Saitensprünge” concertând atât în Germania cât si peste hotare. Ele abordează repertoriu de la Sonatele clasice de violoncel până la transcripții (printre altele Winterreise de Schubert) și literatură de avangardă.

„În preajma imaginii cuvintele dacă nu sunt inutile devin, cel mult paralele și asta 2u atât mai mult într-o expoziție. Se face ca Ioana Meier Ostafi, o reputată cellistă, închide în solitudine cutia instrumentului care a cosacrat-o și o animă pictural zugrăvind pe deasupra o lume evident haotică, obsesională, dar în fond, o încercare disperată de exorcizare a fantasmelor. Teribilă prin sinceritatea ingenuă a amatorului, în fond această umanitate este un tipar mut al suferinței continue de a trăi, și dincolo de Suitele lui Bach este o spovedanie pe cât de autentică pe atât de tulburătoare”. (François Pamfil, critic de artă)

IMAGINI DIN EXPOZIŢIE